Greenpeace a dat publicității un raport privitor la distrugerea accelerată a pădurilor din Carpați. Tonul este pesimist, cum ne așteptam, însă abia acum poate ne dăm seama de adevărata dimensiune a catastrofei.

Imaginile satelitare analizate de Greenpeace și verificările din teren ale activiștilor de mediu arată că pădurile din Carpați dispar într-un ritm alarmant. În medie, în fiecare oră, pierdem o suprafață echivalentă cu cinci terenuri de fotbal în urma extracției de lemn. Exploatări forestiere agresive au loc și în parcuri naționale, rezervații naturale sau situri Natura 2000, precum și în multe alte păduri seculare neprotejate, potrivit ultimului raport Greenpeace CEE.

Miza

Raportul „Pădurile din Carpați: Patrimoniul natural în pericol”  vine în întâmpinarea Summitului ONU pentru Biodiversitate COP15, unde reprezentanți ai națiunilor lumii trebuie să adopte un nou pact ambițios pentru combaterea pierderii globale a vieții sălbatice. În ciuda retoricii zeloase privind protecția biodiversității, UE nu și-a atins obiectivele stabilite în cadrul Convenției pentru Biodiversitate (CBD) din 2010 și, pe traiectoria actuală, nu-și va atinge nici obiectivele pentru protejarea biodiversității pentru 2030.

„Natura nu știe să distingă între tăieri legale și ilegale – și nici nu trebuie s-o facă, pentru că de cele mai multe ori rezultatul e același: distrugerea biodiversității. Dispar păduri cât 5 terenuri de fotbal pe oră în Carpați, în timp ce autoritățile europene ignoră realitatea și își găsesc confortul moral în elaborarea de strategii fictive pentru conservarea mediului natural. Trebuie să renunțăm la ipocrizia cu care tratăm criza globală a naturii și să confruntăm problemele urgente și provocările majore din propria curte: ecosistemele unice din Carpați sunt pe cale de dispariție!”, spune Ciprian Gălușcă (Greenpeace România), unul dintre autorii raportului.

Ce spune raportul?

Munții Carpați, al doilea cel mai lung lanț muntos din Europa, cu păduri maiestuoase, reprezintă unul dintre cele mai unice ecosisteme din punct de vedere biologic din lume și de o importanță vitală pentru Europa. Pe un continent în care comunitățile contigue de arbori – în principal păduri gestionate cu structuri simplificate – acoperă doar o treime din suprafața Europei, Carpații reprezintă cea mai mare suprafață acoperită de păduri virgine și bătrâne din Europa, în afara Scandinaviei și a Taigalei rusești. Lanțul Carpaților traversează opt țări din Europa continentală și acoperă o suprafață de peste cinci ori mai mare decât teritoriul Belgiei.

Comunitățile rurale locale depind de aceste păduri pentru aer curat, apă proaspătă, protecție împotriva eroziunii și mijloace de trai.

Munții Carpați reprezintă un mozaic puternic de habitate și adăpostesc cea mai mare populație de urși bruni din Europa, în afara Rusiei.

Lynxul și lupii cutreieră aceste păduri împreună cu pisicile sălbatice și bizonii europeni. Aproximativ 140 de specii de păsări populează copacii și cerul lor, în timp ce numeroase specii de pești, tritoni și broaște înoată în apele lor. Pădurile lor joacă un rol crucial în abordarea urgenței climatice. Pădurile mai bătrâne și mai mature stochează mai mult carbon, rețin apa, oferă adăpost și protecție împotriva inundațiilor, secetelor și a altor fenomene meteorologice extreme. Comunitățile rurale locale depind de aceste păduri pentru aer curat, apă proaspătă, protecție împotriva eroziunii și mijloace de trai.

Acest raport analizează în ce măsură pădurile carpatice au fost afectate de silvicultura axată pe producție și ce măsuri de conservare a naturii au fost aplicate până în prezent pentru a păstra acest simbol al patrimoniului natural al Europei. Fiind un aliat de neînlocuit în fața crizelor climatice și de biodiversitate, Carpații ar trebui să se numere printre cele mai bine protejate regiuni din Europa. Și sunt, cel puțin pe hârtie.

Jumătate din suprafața forestieră este inclusă în rețeaua Natura 2000 a UE, iar cea mai mare parte a regiunii carpatice se află sub o formă de protecție începând cu anii 1990. Dar realitatea este un opus șocant.

Peste 7350 km² din coronamentul arboricol al Carpaților au fost pierduți

Noile tehnologii au modificat pădurile din Carpați în ultima sută de ani. Chiar și astăzi, noi drumuri forestiere sunt construite într-un ritm și la o scară incredibilă pentru a extrage lemnul din păduri din zone care altfel nu ar fi accesibile. O mulțime de păduri virgine și bătrâne necartografiate dispar sub ochii noștri. În ultimele două decenii, peste 7350 km² din coronamentul arboricol al Carpaților au fost pierduți în urma extracției de lemn în șapte țări, dintre care cinci sunt state membre ale UE. Această suprafață este de două ori mai mare decât Paris, Berlin, Roma, Budapesta, Bruxelles și Varșovia la un loc.

Analiza noastră a imaginilor din satelit, a inspecțiilor pe teren și a mărturiilor experților relevă faptul că practicile forestiere obișnuite din regiune acordă prioritate producției de lemn în detrimentul protecției naturii. Acest lucru degradează în mod semnificativ componentele cheie ale ecosistemelor forestiere viabile, cum ar fi lemnul mort, arborii mamă și compoziția neuniformă și mixtă a arborilor. De asemenea, acest lucru modifică peisajele, fragmentează ecosistemele, sporește eroziunea, modifică cursurile de apă și distruge adăposturile unor specii rare de ciuperci, plante și animale.

În fiecare oră pierdem peste 4 hectare de păduri carpatice din cauza extracției de lemn.

Practicile forestiere iresponsabile au loc în păduri aflate în diferite grade de protecție în întreaga regiune carpatică, inclusiv în unele zone din parcurile naționale.

Doar 3% din pădurile din Carpați sunt complet protejate împotriva exploatării forestiere și a noilor drumuri.

Această cifră ar trebui să fie semnificativ mai mare, mai ales dacă Uniunea Europeană dorește cu adevărat să își atingă obiectivele Strategiei privind biodiversitatea pentru protecția strictă a 10% din terenuri și ape până în 2030. Nu mai este timp de așteptat, deoarece în fiecare oră pierdem mai mult de 4 hectare de păduri carpatice din cauza extracției de lemn.

Până în 2050 se vor pierde aproape 20% din acoperirea de copaci din Carpați

În ritmul actual, până în 2050 se vor pierde aproape 20% din acoperirea de copaci din Carpați din anul 2000. Pădurile bătrâne neprotejate, care reprezintă un punct de plecare pentru restaurare și ecosisteme vitale pentru speciile pe cale de dispariție, vor fi primele care vor fi eradicate. O viață de om nu va fi suficient de lungă pentru a restabili complexitatea ecosistemelor forestiere din zonele afectate.

Până în prezent, toate măsurile de protecție, în afară de rezervele stricte și zonele de neintervenție, nu au reușit să oprească distrugerea accelerată a acestor păduri. Nici măcar mult așteptata punere în aplicare a rețelei Natura 2000 de arii protejate în Carpații Carpați din statele membre ale UE nu a oprit tăierile de păduri și nici nu a atenuat alte presiuni antropice asupra habitatelor și speciilor naturale. Acest raport prezintă exploatările forestiere iresponsabile din ultimele două decenii. Acesta prezintă soluțiile necesare pentru a opri distrugerea și a accelera regenerarea ecosistemelor fragile de care depindem.

Pentru a face acest lucru, Greenpeace solicită Comisiei Europene și autorităților naționale să elaboreze de urgență un plan de acțiune transnațional și să asigure o finanțare adecvată din partea UE pentru punerea sa în aplicare, pentru a acorda prioritate conservării naturii și bunăstării comunităților rurale locale în detrimentul exploatării.

În ritmul actual, până în 2050 se va pierde aproape 20 % din acoperământul de copaci din Carpați din anul 2000.

Natura este în criză – nu numai în Europa, ci în întreaga lume. Dacă nu conservăm locuri precum Carpații, biodiversitatea lor se va prăbuși, iar consecințele crizei climatice cu care ne confruntăm deja vor fi și mai grave. Trebuie să dăm naturii o șansă de a se reface și de a se regenera. Depinde de liderii europeni să facă primii pași prin interzicerea exploatării iresponsabile a pădurilor din Carpați, cea care prioritizează producția de lemn în detrimentul ecologiei și al imperativelor sociale, precum și prin convenirea unui moratoriu de zece ani asupra noilor drumuri forestiere, înainte de a se stabili o rețea transnațională de zone de neintervenție în întreaga regiune.

 

Greenpeace face apel la Comisia Europeană și la autoritățile naționale să elaboreze de urgență un plan de acțiune transnațional și să asigure o finanțare adecvată din partea UE pentru punerea sa în aplicare. Este necesară interzicerea imediată a exploatării iresponsabile a pădurilor din Carpați, împreună cu un moratoriu de 10 ani asupra noilor drumuri forestiere, pentru a oferi timpul necesar punerii în aplicare a planului de acțiune.

Raportul integral este mai jos

the-carpathian-forests-report–digital

---