30 septembrie 2022, 18:57

Drama refugiaților ucraineni: Cum să supraviețuiești în România cu doar 30 de euro pe lună?

Indiferent ce spun meteorologii, ne așteaptă o iarnă grea. Criza energetică care a lovit Uniunea Europeană pe fondul războiului din Ucraina se va face resimțită cu adevărat abia lunile viitoare. Tot mai mulți se tem că valul de solidaritate și susținere față de refugiații ucraineni este pe cale de disipare.

Unul dintre ONG-urile germane care sprijină refugiații ucraineni din România, Pro Asyl, a analizat situația acestora și a tras primele concluzii.

Țară de tranzit

Spre deosebire de anii trecuți când migranții musulmani erau primiți cu brutalitate la frontiera de vest și împinși înapoi în Serbia, bărbații ucraineni care dezertează din calea războiului nu sunt trimiși înapoi și primesc sprijin în România. Acest lucru este valabil și pentru cei care nu au cetățenia ucraineană.

Persoanele care au un pașaport valabil primesc o viză de tranzit de trei luni. De la izbucnirea războiului până la finalul lui iulie, România a acordat statut de protecție temporară pentru peste 50.000 de persoane, printre care și 600 fără cetățenie ucraineană. Cele mai multe au fost emise în București, urmat de orașe mari, dovadă că cei mai mulți refugiați de război s-au adăpostit în centre urbane mari.

Se estimează că de la începutul războiului, aproape 1.5 milioane de ucranieni au ajuns în România. Două treimi direct din Ucraina și o treime din Republica Moldova. Media actuală este de 5000 de ucraineni pe zi direct dinspre Ucraina și aproximativ 1000 dinspre Moldova. În primele luni de la izbucnirea războiului, media zilnică era de aproape 30.000.

Gratis cu trenul

Între timp, numărul persoanelor care se întorc în Ucraina a început să crească semnificativ și să egaleze numărul celor care pleacă din țară. Numărul celor care aleg să rămână în România rămâne relativ mic, în ciuda facilităților pe care statul român încearcă să le ofere.

“Refugiații ucraineni pot călători gratuit cu trenul în România. Din București au și posibilitatea de a călători gratuit cu trenul la Budapesta sau Viena. Există și o conexiune feroviară contracost în Bulgaria, la Sofia. La Gara de Nord s-a creat o structură impresionantă de sprijin din partea voluntarilor și a ONG-urilor mari, precum Crucea Roșie și Salvați Copiii. Spre deosebite de alte state, Guvernul român, prin Departamentul pentru Situații de Urgență, cooperează strâns cu UNHCR și diverse ONG-uri”, notează nemții.

UNHCR și-a mărit personalul la fața locului de la 10 la 80 de persoane. Așa au luat naștere centrele Blue Dots (punctele albastre) pentru persoane vulnerabile, cum ar fi familiile cu copii.

Sprijin financiar pe trei luni

Sursa citată amintește însă și condițiile financiare dificile care îi așteaptă pe refugiații ucraineni în România. Mulți voluntari au acceptat ucraineni în casele lor. Între timp, statul român oferă o subvenție de 4 euro pe zi fiecărei persoane private care primește ucraineni în casa sa. Doar că plata se face cu probleme și în final se consideră venit impozabil. Deși în toată țara s-au creat 1300 de centre de primire, rata de ocupare a acestora este de doar 17%.

Statutul de protecție temporară se acordă pe perioada unui an și permite persoanei în cauză să își caute și un loc de muncă. Primesc automat asigurare medicală, iar copiii pot merge la școală dacă găsesc un loc liber. La finalul lui iunie, doar 2500 de copii ucraineni frecventau cursuri la o unitate de învățământ în România, deși numărul lor este de opt ori mai mare.

Germanii se întreabă cum poate cineva să supraviețuiască cu un ajutor social de doar 30 de euro pe lună. Pentru a beneficia de asta, ucrainenii trebuie să îndeplinească anumite condiții. Similare sunt și cerințele pentru încasarea alocației pentru copil, adică 40 de euro pe luna.

UNHCR a intervenit prompt și a decis că fiecare persoană ajunsă pe timp de război din Ucraina în România, indiferent de cetățenie și de statutul său, va primi un ajutor financiar de 115 euro pe lună. Sprijinul este limitat la trei luni.

Ulterior s-a impus ca acest sprijin să fie valabil doar dacă adultul este însoțit și de un copil. Prioritate au femeile însărcinate și cele bolnave. De la inițierea programului, aproximativ 11.000 de persoane au beneficiat de acest sprijin financiar.

 O viață nedemnă

„În ciuda valului mare de solidaritate din partea românilor, puțini ucraineni iau în calcul să rămână definitiv în România. Nu e de mirare, sprijinul este limitat pe o anumită perioadă. Trebuie luat în calcul și că România este printre cele mai sărace state UE, iar sistemul social nu e in stare să asigure o viață demnă. Cine nu își găsește un loc de muncă, nu are economii și nu este sprijnit de prieteni sau familie, riscă să trăiască o viață sub minimul existențial”, consideră cei de la Proasyl.

Ei urmăresc cu scepticism procesul de integrare a refugiaților ucraineni în societatea din România. “E un proces pe termen lung, care presupune mai mult decât un pat, puțină mâncare și un sprijin financiar pe trei luni. E nevoie de cursuri intensive de limbă, sprijin activ în găsirea unui job și o îngrijire funcțională a copiilor. Este datoria UE să atribuie fonduri în așa fel încât România să devină dintr-o țară de tranzit, o țară gazdă în adevăratul sens al cuvântului”, mai scrie sursa citată.

Autor: Istvan Deak


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol