CITIRE

Repere ale Revoluției din 1989: jertfă, solidarita...

Repere ale Revoluției din 1989: jertfă, solidaritate și o imensă speranță

Din cauza problemelor politice și economice, poporul român se revoltă împotriva dictatorului Nicolae Ceaușescu. Perioada de foc a demonstrațiilor și luptelor de stradă, din luna decembrie a anului 1989, au dus la căderea regimului comunist și instaurarea democrației.

11 noiembrie 1989

Câțiva studenți din Cluj-Napoca și București au făcut o manifestație publică împotriva guvernului Ceaușescu, pe străzile Brezoianu și Kogălniceanu din Capitală, cu pancarte scrise:  „Vrem reforme!”. Angajații Securității de la Penitenciarul Rahova au arestat și anchetat o parte dintre manifestanți pentru propagandă. O altă încercare de protest a fost realizată de o parte dintre lucrătorii Uzinelor Mecanice Timișoara (UMT), însă Securitatea a oprit acțiunea imediat.

15 decembrie 1989

În momentul în care s-au difuzat imagini video din Timișoara, pe postul de televiziune TV Budapesta, preotul protestant László Tőkés a fost surprins în prim plan, cerând sprijin pentru a nu fi mutat din comunitatea religioasă pe care o conducea. Enoriașii săi și o parte din cetățeni au ieșit în sprijinul pastorului, în fața bisericii din Piața Maria. Deși Securitatea a încercat să oprească manifestația, numărul de oameni s-a extins. Așadar, acest eveniment a devenit pretext pentru o nouă revoltă în Timișoara, a creat o adevărată revoluție.

sursa: renasterea.ro

16 decembrie 1989

Manifestanți de toate vârstele, din toate domeniile muncii și de religii diferite, cereau libertate și democrație. Ajunși la Partidul Comunist Român apar primele arestări. Din cauza demonstrațiilor, tramvaiele au fost blocate, moment în care apare primul strigăt: „Jos cu Ceaușescu!”. Pe parcursul întoarcerii la Piața Maria, se naște drapelul revoluției (steagul cu stema comunistă tăiată).

17 decembrie 1989

Nicolae Ceaușescu ordonă Ministerului de Interne și Securitate, printr-o teleconferință, să dea start atacurilor către civili. Astfel, apar primele victime ale Revoluției, provocând începutul unui adevărat război între militari și civili.

sursa: timisoaracitytours.com

18 decembrie 1989

Teroarea se instalează în orașul Timișoara, rezultând o imagine macabră: vitrinele sparte ale magazinelor, urmele focurilor de peste tot, cadavre strânse în fața Spitalului Județean. Un grup de peste 500 de manifestanți care fluturau din steagul cu stema comunistă scoasă și care cântau „Deșteaptă-te române!” au avut o soartă cruntă în urma focurilor trase de către militari.

În această zi, Europa Liberă informează întreaga țară despre evenimentele petrecute în Timișoara.

19 – 20 decembrie 1989

Revolta capătă amploare, în urma semnalului de alarmă dat de un angajat al Uzinelor Mecanice din Timișoara. Pe 20 decembrie, coloane masive de muncitori au intrat în oraș. Un număr de 100.000 de protestatari au ocupat Piața Operei (Piața Victoriei) și au început să strige sloganuri anti-guvernamentale: „Noi suntem poporul!”, „Armata e cu noi!”, „Nu vă fie frică, Ceaușescu pică!”. Toate aceste acțiuni determină alăturarea unor militari în tabăra manifestanților. Protestele s-au extins în mai multe orașe ale țării, precum: Arad, Sibiu, Târgu Mureș, Alba Iulia, Reșita, Brașov, Făgăraș, Cluj-Napoca și Caransebeș. Întors din Iran, Nicolae Ceaușescu declară drept dușmani ai Revoluției Socialiste pe cei ce protestează la Timișoara.

sursa: revista22.ro

21 decembrie 1989

La amiază, s-a convocat o mare adunare populară în care Ceaușescu a declarat, de la balconul Comitetului Central, o serie de realizări ale societății socialiste. Într-un act de disperare, oferă creșterea salariilor muncitorilor cu 100 de lei pe lună.

În urma sunetelor unor petarde de pe marginea adunării, mulțimea începe din nou manifestațiile împotriva lui Ceaușescu, cu urlete și sloganuri anticomuniste și anticeaușiste: „Jos dictatorul!”, „Moarte criminalului!’, „Noi suntem poporul, jos cu dictatorul!”.

Încercarea lui Ceaușescu de a liniștii populația, eșuase lamentabil. Mitingul a fost întrerupt, iar panica s-a instalat în interiorul clădirii Comitetului Central. O teleconferință, susținută de președinte, declară următoarele: „Trebuie să demascăm și să respingem cu hotărâre această acțiune și să o lichidăm. Nu se poate pune decât problema lichidării în cel mai scurt timp a acestor acțiuni conjugate împotriva integrității, independenței, a construcției socialiste, a bunăstării poporului.”

A urmat o noapte de foc. Armele se auzeau peste tot, neîncetat. Maltratați, târâți pe jos, bătuți și înjunghiați; asta a fost soarta nemiloasă a multor români, de la mic la mare. Trupurile neînsuflețite au fost incinerate, fiind interzisă autopsia victimelor decedate.

sursa: roncea.ro

22 decembrie 1989

Vestea luptelor sângeroase, dintre militari și protestatari, a ajuns imediat la toată populația. Asfel, un număr mare de muncitori înaintau spre centrul Capitalei, cu scopul de a întări tabăra manifestanților. Forțele armate cedează în fața presiunii enorme ale manifestanților și trec de partea lor.

Într-un comunicat radio, se spunea că Ministerul Apărării Vasile Milea a fost găsit vinovat de trădare, fapt ce a determinat sinuciderea sa.

Televiziunea Română reia emisia împreună cu Mircea Dinescu și Ion Caramitru, anunțând fuga lui Ceaușescu. Haosul s-a instalat în toată țara, iar oamenii au invadat Comitetul Central și au vandalizat birourile comuniștilor.

23 – 24 decembrie 1989

Civilii revoluționari preiau controlul, intrând în posesia armelor. Orice mișcare sau sunet, provoca tragerea haotică a muniției de război. Tancuri, Tab-uri și camioane patrulau prin oraș și înconjurau zonele periculoase pentru a le proteja.

Găsiți la 5 km de Târgoviște, Ceaușescu și soția sa Elena, au fost preluați de milițieni și transportați la garnizoana din Târgoviște.

surse: ziaristionline.ro

25 decembrie 1989

Pentru o serie de acuzații grave și genocid, Nicolae și Elena Ceaușescu au fost condamnați la moarte, chiar în ziua de Crăciun. Așadar, aceștia au fost executați în incinta garnizoanei din Târgoviște. Trupurile neînsuflețite ale celor doi au fost înmormântate, în secret, la cimitirul Ghencea.

Lupta a încetat treptat, după difuzarea execuției pe postul televiziunii naționale. Ultimul atac a fost înregistrat pe data de 27 decembrie.

Schimbarea mult dorită s-a produs, dar cu mult sacrificiu și speranță din partea a mii de oameni.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.