Imagistica RMN dovedește faptul că sărăcia poate influența felul în care se fac conexiunile în creierele copiilor. O nouă cercetare a Școlii de Medicină a Universității Washington din St. Louis oferă o nouă perspectivă asupra modului în care lupta cu lipsurile din copilărie pot afecta dezvoltarea creierului și conectivitatea. Mai exact, concluziile studiului indică un rol între sărăcia din copilărie și integritatea alterată a materiei albe.
Cercetătorii au folosit scanări RMN de la 8.842 de copii care au participat la studiul Adolescent Brain Cognitive Development pentru a evalua modul în care difuzia apei în structurile creierului ar putea diferi la copiii care au crescut într-un dezavantaj socio-economic (cartiere, educația și veniturile părinților etc.) în comparație cu cei care nu au experimentat astfel de lupte cu lipsurile.
Având în vedere amploarea a tot ceea ce materia albă poate influența în dezvoltarea unui copil, identificarea oricăror legături între modificările materiei albe și mediul socio-economic al acestuia ar putea prezenta oportunități de intervenție timpurie, au explicat experții implicați în studiu, potrivit healthimaging.com.
La imagistică, copiii cu vârste cuprinse între 9 și 11 ani care trăiau în sărăcie au prezentat o mișcare direcțională generală redusă a moleculelor de apă. Echipa a observat, de asemenea, o concentrație mai mare de apă în spațiile sferice ale creierului lor.
Combinate, descoperirile indică faptul că acești copii ar putea fi mai susceptibili la modificări structurale ale substanței albe, în plus față de neuroinflamație.
Integritatea materiei albe este foarte importantă în dezvoltarea creierului. De exemplu, slăbiciunile materiei albe sunt legate de provocări vizuale și de sănătate mintală la copii.
Echipa a observat, de asemenea, asocieri între condițiile de sărăcie, obezitate și funcția cognitivă deficitară. Acest lucru ar putea sugera că obezitatea poate juca un rol în integritatea materiei albe
”Dacă putem surprinde modul în care statutul socio-economic afectează materia albă de la începutul vieții unui copil, speranța este că într-o zi putem transpune aceste constatări în măsuri preventive.
Descoperirea noastră că obezitatea și îmbogățirea cognitivă pot fi mediatori relevanți, dacă se confirmă, ar oferi un sprijin puternic pentru gestionarea greutății sănătoase și încurajarea activităților de stimulare cognitivă pentru a sprijini sănătatea creierului la copiii dezavantajați.
Sărăcia și obezitatea sunt factori de risc modificabili pentru sănătate; ca atare, impactul lor ar trebui examinat în eșantioane mai mari, longitudinale, pentru a ghida intervențiile acționabile”, au ținut să remarce autorii.
Comentariile sunt oprite pentru acest articol