21 ianuarie 2020, 10:29

Scriitori, actori și regizori. Oamenii care au schimbat România prin cultură

Ziua de 15 ianuarie nu a fost aleasă la întâmplare, ca Zi a Culturii Naţionale, această dată fiind data la care, în 1850, se năștea poetul național al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889).

Eminescu a fost și va rămâne o personalitate copleșitoare pentru cultura română, reușind să impresioneze generații întregi prin versurile sale, prin inteligență, curiozitate intelectuală, prin bogăţia şi farmecul cu care reușea să transmită cititorilor săi sentimente și trăiri pline de farmec. Din acest motiv, se poate spune, fără doar și poate, că  fără Eminescu am fi mai altfel şi mai săraci” așa cum adesea menționa și criticul literar Tudor Vianu.

România celebrează Ziua Culturii Naționale, odată cu omagierea poetului Mihai Eminescu, încă din 2010. Proiectul a fost inițiat de 50 de deputaţi şi senatori PSD şi de liberalul Mircea Diaconu, care a semnat această iniţiativă. În expunerea de motive a iniţiatorilor se arată: „Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional’”, menționează Agerpres

Cu ocazia Zilei Culturii Naționale și alte țări europene își omagieză oameni de cultură remarcabili, emblematici pentru fiecare stat în parte. În Spania, de exemplu, Ziua Culturii este marcata la data morții lui Miguel de Cervantes, simbolul literaturii spaniole, iar în Portugalia în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes, poetul național al Portugaliei și unul dintre clasicii literaturii universale. Totodată, chiar și autoritățile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naţionale.

Tot cu această ocazie, Editiadedimineata.ro propune o trecere în revistă a câtorva persoanlități emblematice pentru cultura română, oameni de valoare care au adus un aport imens la dezvoltarea culturală a României.

Draga Olteanu Matei, emblemă a comediei românești

Draga Olteanu Matei este una dintre cele mai iubite și apreciate actrițe de comedie din România. A jucat pe scena Teatrului Național București numeroase piese de teatru, având un palmares extrem de bogat, peste 50 piese de teatru și 100 roluri în Televiziune.

Este una dintre reprezentantele generației de aur a teatrului românesc, fiind decorată la 30 mai 2002 cu Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru prestigioasa cariera artistică și talentul deosebit prin care au dat viață personajelor interpretate în filme, dar și pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”.

Sursă Foto: stirimondene.fanatik.ro

Lucian Pintilie, dușmanul cenzurii comuniste

Lucian Pintile a fost un important regizor de teatru și film din România. Filmele și montările sale au provocat mari controverse în perioada comunistă, deoarece puneau regimul într-o lumină nefavorabilă, motiv pentru care, acesta a fost invitat de regimul comunist să emigreze.

Imediat după ce a absolvit  Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică din București, acesta a reușit să monteze o serie de spectacole la Teatrul Bulandra din București. Printre cele mai importante fac parte câteva spectacole antologice precum:  Copiii soarelui (1961), Proștii sub clar de lună (1962), Cezar și Cleopatra (1963), Biedermann și incendiatorii (1964), Inima mea e pe înălțimi (1964), D’ale carnavalului (1966), Livada cu vișini (1967), Revizorul (1974), spectacol interzis de cenzură după cea de-a treia reprezentație), precum și două filme de lung metraj: Duminica la ora 6 și Reconstituirea.

Reconstituirea este cel mai important film al carierei sale, care însă a fost renegat de comuniști. Pelicula pune în lumină povestea reconstituirii unui banal incident, o bătaie între doi tineri, surprinsă de poliție, care se transformă, în final, într-o crimă. Imediat după ce a fost arătat publicului, filmul a provocat un scandal imens pe scena publică, iar Nicolae Ceaușescu a dispus interzicerea filmului.

Aceasta nu a fost singurul exemplu în care cenzura a refuzat lucrările lui Pintile. La scurt timp după scandalul provocat de filmul Reconstituirea, regizorul a lucrat la punerea în scenă a unei noi piese de teatru, Revizorul. Nici aceasta nu a fost pe placul securității, din ea fiind interzise de cenzură mai bine de trei sferturi. Din acest motiv, autoritățile au decis atunci că cea mai bună soluție pentru a scăpa de corvoada cenzurii filmelor lui Pintilie este aceea de a-l invita, la propriu, să emigreze. Astfel, Lucian Pintilie a primit un pașaport și a fost lăsat să plece din țară.

Sursă Foto: scena9.ro

Victor Rebengiuc, actor și activist al societății civile

Victor Rebengiuc este unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați actori româno , având în palmares peste 200 de roluri jucat numai pe scena Teatrului Bulandra. Imediat după performanța sa din Pădurea spânzuraților în regia lui Liviu Ciulei, actorul a devenit o personalitate majoră cinematografia românească, devenind cunoscut la nivel național pentru apariția sa în 1986 în Moromeții lui Stere Gulea.

De asemenea, el a jucat în filmele lui Dan Pița (Tănase ScatiuDreptate în lanțuriFaleze de nisipOmul zilei) și Lucian Pintilie (De ce trag clopotele, Mitică?BalanțaPrea târziuParadisul ultimelor opririNiki și FloTertium non datur).

Pe scena teatrului Rebengiuc a jucat în piesele regizate de: Liviu Ciulei, Radu Penciulescu, Andrei Șerban, Cătălina Buzoianu, Yuri Kordonsky, Gábor Tompa, Alexandru Dabija și alții. Fost soț al actriței Anca Verești, este căsătorit cu actrița Mariana Mihuț, colega sa de la Bulandra.

Nici filmele lui Rebengiuc nu au scăpat neatinse de cenzură, unele pelicule din anii 80 fiind chiar interzise de oficialii țării. În 1989 a participat la Revoluția Română, fiind prezent de mai multe ori în Studiolul 4 al Televiziunii Române.

Ulterior, Victor Rebengiuc s-a implicat și în viața politică, vorbind deseori împotriva forțelor și mișcărilor politice despre care a crezut că reprezintă moștenirea regimului comunist în societatea modernă și a fost una din vocile care a cerut condamnarea retrospectivă a comunismului.

A avut o scurtă carieră în politică și, de la mijlocul anilor 1990, a susținut organizații non-guvernamentale.

A fost rector al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București și director al Teatrului Bulandra. Descris drept unul dintre „monștrii sacri ai teatrului și filmului românesc”, în 2008 i-a fost acordat un doctorat onorific din partea UNATC. Pentru popularitatea sa în România, el a primit o ofertă de la Pixar și a asigurat vocea personajului Charles Muntz în 2009 pentru versiunea românească a filmului Up.

Sursă Foto: .wowbiz.ro


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.