Jurnalismul de calitate va supraviețui. Aceasta a fost concluzia celor două zile de discuții pe marginea provocărilor și oportunităților cu care se confruntă presa în epoca în care mediul online și inteligența artificială amplifică temerile legate de manipulare și dezinformare.

Participanții la conferință au subliniat și importanța serviciilor publice de media ca furnizor de conținut de calitate, pledând pentru finanțarea serioasă a acestora.

La Tirana, în perioada 14-16 noiembrie, a avut loc cea de-a XVII-a ediție a Forumului Media din Sud-Estul Europei, eveniment care a reunit aproape 200 de jurnaliști din 30 de state, între care șapte din România.

Detalii în interviul realizat de Maria Țoghină, jurnalist Radio România Actualități, cu jurnalista Marina Constantinoiu (project coordinator la editiadedimineata.ro), membră în board-ul SEEMO.

Maria Țoghină: Marina Constantinoiu după două zile de discuții, o concluzie sau o întrebare: va supraviețui jurnalismul?

Marina Constantinoiu: Aproape toți vorbitorii, pentru că nu pot să spun toți participanții, am fost peste 200 de oameni aici, dar toți cei care au luat cuvântul au fost unanim de partea supraviețuirii jurnalismului. Ceea ce și eu cred că se va întâmpla, pentru că vom învinge cei care vom rămâne în profesie, vom învinge acea convingere care există în rândul unei categorii de public, că există o “ news fatigue” , o oboseală de știri care te face să oprești televizorul, să nu mai urmărești știrile, să nu te mai intereseze actualitatea. Eu nu cred că asta trebuie să supraviețuiască. Va supraviețui jurnalismul de calitate de care este nevoie și cred că trebuie repetată această nevoie de jurnalism de calitate în continuare, pentru că am demonstrat-o inclusiv aici, la SEEMO , prin premiul pe care l-am decernat și anul acesta pentru jurnalism de investigație, împreună cu Inițiativa Central Europeană, unor jurnaliști care s-au dedicat unor zone de război. Ceea ce cred că este cel mai bun exemplu legat de această profesie și de supraviețuirea ei. Pentru că, iată, jurnalistul din teren, în special din zonele de conflict, nu va putea fi înlocuit niciodată de nicio inteligență artificială, de niciun robot, de nicio dronă. Ele îl vor putea ajuta ca unelte, ca mijloace tehnice, dar nu vor înlocui emoția, nu vor înlocui simțurile pe care le are omul: văzul,auzul, mirosul, trăirea de la fața locului. Și asta trebuie să se întâmple oriunde, nu doar într-o zonă de război. E nevoie de jurnaliști care să înțeleagă ce se întâmplă în jurul lor.

Maria Țoghină: La finalul celor două zile de discuții despre riscurile și oportunitățile cu care se confruntă jurnalismul deja, care sunt principalele concluzii?

Marina Constantinoiu: Cred că asta a fost tema cea mai dezbătută, a supraviețuirii, și pe locul doi, reglementarea și autoreglementarea profesiei. Au fost dezbateri aprinse și jurnaliștii întotdeauna se contrazic pe tema asta, pentru că este o linie extrem, extrem de fină care departajează ideea de autoreglementare de ideea de cenzură. Și aici există oarece temere din partea profesioniștilor, că dacă tot impunem această idee de autoreglementare, să nu cumva să cădem în autocenzură și cenzură până la urmă, din altă sursă în profesie. Și cred că ăsta a fost unul dintre cele mai dezbătute subiecte. Și pentru că am avut pe mână, ca să spun așa, un om politic și nu un oarecare, l-am avut pe premierul Albaniei, care este în pâine de trei mandate și anterior a fost primarul Tiranei, care aici la SEEMO, la dezbateri, a fost și vânat și vânător, s-a deschis o discuție despre reglementarea în zona de online. Sigur, aici au fost spiritele foarte încinse cu presa locală, chiar și cu jurnaliștii din regiune. Trebuie să menționez că SEEMO este o organizație dominată de țările din Balcani, pentru că aici a fost creată și ulterior s-a extins, dar predominant jurnaliști din țările din Balcani au fost și aici la conferințe și au fost și cei mai bătăioși în discuțiile cu premierul Albaniei. Reglementarea din online, iarăși spun că este a treia temă care a devenit subiect de discuții aici. Eu mărturisesc că sunt pentru reglementare în zona de online pentru că știu câte probleme sunt pe piața din România și cred că și în regiune sunt aceleași probleme comparativ cu zonele, cum sunteți dvs., reprezentanții unui serviciu public serios, care reprezentați profesia cu mai multă onoare.

Maria Țoghină: … La rândul lui, serviciul public este și el reglementat. Ultimele secunde le dedic unei întrebări care vizează exact serviciile publice de media. Cât de importante sunt acestea într-un mediu online care nu are ca misiune informarea corectă, ci divertismentul?

Marina Constantinoiu: Cruciale! Cruciale, nu o spun numai eu, au spus-o inclusiv participanții la conferință și au mai spus ceva printre rânduri sau direct: este nevoie de finanțare serioasă a serviciilor publice. Radioul, Televiziunea, Agenția Națională de Presă au nevoie de finanțare serioasă tocmai pentru că sunt serviciu public și oferă jurnalism de calitate și trebuie să ofere jurnalism de calitate. Și jurnalismul de calitate costă.

Maria Țoghină: Mulțumesc, Marina Constantinoiu.

În finalul relatării de la Forumul Media din Sud-Estul Europei, menționez câteva date referitoare la serviciile publice de media prezentate de Michelle Roverelli, director de comunicare EBU: în 90% din țările europene publicul consideră că serviciile publice de media sunt cele mai de încredere surse de informare. Serviciile publice de media sunt, totodată, cel mai mare hub de conținut editorial din Europa 95% .

Referitor la costurile serviciilor publice de media, reprezentantul EBU a arătat că este vorba despre o contribuție de 0. 11 euro/ zi pentru fiecare cetățean și că fiecare euro investit în serviciile publice de media generează 2,5-3 euro în economia europeană.

“ Media este inima democrației iar pentru o democrație sănătoasă avem nevoie de media, de servicii publice de media puternice”, a subliniat Michelle Roverelli, director de comunicare în cadrul European Broadcasting Union.

Video: Interviu cu Marina Constantinoiu, membră în board-ul SEEMO.