Fostul secretar de Stat american Henry Kissinger, unul dintre cei mai influenți și mai controversați oameni de stat ai vremurilor noastre, a împlinit 100 de ani. A fost sfetnicul public sau de taină al tuturor președinților americani de la Nixon încoace și a consiliat nenumărați alți oficiali americani și străini, instituții, entități.
Profesor și analist, cărțile lui sunt de căpătâi în toate universitățile lumii. Detestat și criticat acerb de unii, lăudat de alții, este printre foarte puținii adevărați vizionari ai geopoliticii moderne.
Henry Kissinger are origini evreiești și s-a născut în Bavaria, Germania. În 1938, când era copil, familia sa a fugit de persecuțiile naziștilor în America. Micul Henry a fost un copil timid, care vorbea puțin – motiv pentru care toată viața și-a păstrat un accent puternic european – pe care îl are și în zilele noastre. Declarațiile sale au fost adesea aproape profetice.
Iată ce spunea în 2016, referindu-se la China și Rusia: „Suntem implicați în războaie religioase în Orientul Mijlociu. Avem de-a face cu țări care se consideră din ce în ce mai mult drept centre istorice de putere în Asia. Avem de-a face cu Rusia, care combină declinul puterilor sale fizice cu tentativa de a-și reafirma predominanța istorică în anumite regiuni. Și trebuie să vedem cum abordăm tehnologia de azi, pentru care nu există precedent.”
După o carieră universitară fulminantă, a ajuns mâna dreaptă a președintelui John Fitzgerald Kennedy, apoi a lui Richard Nixon.
A avut un rol extrem de controversat în negocierile privind conflictele din Cambodgia, Vietnam, Angola, Irak, lovitura de stat din Chile. Unii îl acuză și azi de crime de război. A păstrat mereu o ușă deschisă regimurilor dictatoriale.
Henry Kissinger a fost de mai multe ori în România, înainte și după 1990, amintesc jurnaliștii de la stiri.tvr.ro.
Fostul secretar de stat al Statelor Unite consideră o greșeală mandatul de arestare al Curții Penale Internaționale pe numele președintelui Rusiei, scrie ziarul La Razón.
El sugerează într-un interviu că o parte din responsabilitatea războiului din Ucraina este împărțită.
„Nu cred că totul este vina lui Putin”, a declarat el pentru săptămânalul german Die Zeit. În 2014, influentul strateg și-a exprimat serioase îndoieli cu privire la planul de a invita Ucraina să adere la NATO, considerând că aceasta este o provocare directă împotriva Rusiei.
Kissinger, care împlinește 100 de ani sâmbătă, pe 27 mai, credea atunci că „Ucraina ar fi trebuit să rămână neutră, cu un statut similar cu Finlanda”. Cu toate acestea, acum susține că s-a răzgândit și este favorabil ca Ucraina să se alăture alianței militare odată ce războiul s-a încheiat.
„Astăzi sunt absolut în favoarea acceptării Ucrainei în NATO. Acum că nu mai există zone neutre între NATO și Rusia, este mai bine ca Occidentul să admită Ucraina în NATO”.
El a vorbit şi despre mandatul de arestare împotriva lui Vladimir Putin pentru a fi judecat la Curtea Penală Internaţională. „Putin în fața unei instanțe? Mai bine nu!”, a spus el. Pentru că, în opinia sa, este „imposibil sau mult mai dificil să închei un război dacă legați rezultatul războiului de destinul personal al unui lider politic”.
Cu privire la opțiunea ca Moscova să ajungă să aprobe folosirea armelor nucleare împotriva Ucrainei, Kissinger și-a exprimat îndoielile, cu o nuanță: „Cu cât ajungi mai mult în miezul identității rusești, cu atât este mai probabil să o faci”.
În iulie 2022, Henry Kissinger a sfătuit Ucraina și Occidentul să nu cedeze niciun teritoriu ocupat după începerea războiului într-un posibil scenariu de negocieri cu Rusia. „Cedarea teritoriului ucrainean nu ar trebui să fie una dintre condițiile pe care le putem accepta”, a spus Kissinger la acea vreme.
Comentariile sunt oprite pentru acest articol