28 martie 2024, 21:42

Sindromul oboselii cronice se asociază cu modificări la nivelul microbiomului intestinal

Encefalomielita mialgică/sindromul oboselii cronice (ME/CFS) se asociază cu o frecvenţă scăzută a bacteriilor de la nivelul microbiomului intestinal care produc acid butiric, conform rezultatelor a două studii publicate în Cell Host & Microbe.

Studiile au identificat numeroase modificări structurale şi funcţionale ale microbiomului și metabolomului prezente în aceste afecțiuni cronice, care afectează calitatea vieţii a milioane de persoane.

Demonstrarea relaţiilor de cauzalitate dintre prezenţa simptomelor de ME/CFS şi dismicrobismele intestinale ar putea să indice noi biomarkeri pentru aceste afecțiuni, dar și noi modalităţi de terapie pentru pacienţii diagnosticaţi cu ME/CFS, precum utilizarea anumitor diete, probioticelor, prebioticelor sau sinbioticelor, scrie raportuldegarda.ro.

ME/CFS este o boală cronică asociată cu disfuncţii neurologice, imunologice, autonome şi ale metabolismului energetic, ale cărei cauze nu au fost încă înţelese.

Este o afecţiune heterogenă, pacienţii diagnosticaţi prezentând simptome variate, precum oboseală severă, care nu este atenuată de odihnă, stare de rău post efort, dureri musculare și articulare, cefalee, tulburări ale somnului, hipersensibilitate la stimuli senzoriali și simptome gastrointestinale.

Un număr crescut de cazuri de ME/CFS a urmat unor boli infecțioase. Spre exemplu, infecțiile cu virusul SARS-CoV-2 au fost asociate cu sechele pe termen lung care includ oboseală persistentă și simptome cognitive asemănătoare cu cele descrise la  pacienții cu ME/CFS.

În cadrul unuia dintre studii, au fost incluse 74 persoane diagnosticate cu ME/CFS în ultimii 4 ani (short-term ME/CFS) şi 75 persoane care au prezentat simptome pentru mai mult de 10 ani (long-term ME/CFS). Aceste două categorii de participanți la studiu au fost necesare pentru a investiga procesele biologice asociate cu progresia bolii. Grupul de control a inclus 79 persoane. Pentru a studia microbiomul, a fost realizată analiza metagenomică a probelor de scaun. Profilurile participanților la studiu au fost completate cu date despre metabolomul plasmatic și fenotipul clinic.

Persoanele cu short-term ME/CFS au avut numeroase modificări ale diversităţii microbiomului, printre care o scădere a bacteriilor producătoare de butirat, triptofan și acid propionic. Butiratul protejează integritatea barierei intestinale şi este implicat în modularea răspunsului imun.

Participanții la studiu cu long-term ME/CFS au avut un microbiom similar cu cel al persoanelor din grupul de control, însă au prezentat modificări ale unor celule imune şi ale metaboliţilor din plasmă, mulți dintre aceștia fiind implicați în funcţionarea sistemului imun. Este probabil ca perturbările metabolomice să reflecte consecințele cumulate ale dismicrobismelor intestinale prezente în fazele inițiale de boală.

Mai multe detalii, AICI

Sursa foto: Asociația Opran


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol