22 mai 2024, 9:03

Știrile potrivit cărora UE va interzice, din anul 2035, repararea maşinilor mai vechi de 15 ani sunt o dezinformare

Comisia Europeană califică drept dezinformare ştirile potrivit cărora Uniunea va interzice, din anul 2035, repararea maşinilor mai vechi de 15 ani. Nimic din legislaţia propusă de Executivul comunitar nu împiedică repararea autovehiculelor de o anumită vechime, precizează Comisia, citată de RRA.

Bruxelles-ul afirmă că dezinformarea a plecat de la un regulament propus de Comisie şi care include o definiţie a modului în care autorităţile din statele membre ar urma să decidă dacă o maşină defectă mai poate fi reparată.

Potrivit reglementării propuse în cadrul unui pachet pentru combaterea poluării, maşinile cu o vechime de peste 15 ani şi cu defecţiuni majore la motor, transmisie, frâne sau direcţie nu vor mai putea fi supuse unor reparaţii semnificative, fiind clasificate drept reziduale şi retrase din uz prin casare. Bruxelles-ul mai spune că scopul definiţiilor este de a pune capăt unui anumit tip de fraudă.

În fiecare an, între 3 şi 4 milioane de maşini vechi dispar din statisticile statelor membre ale Uniunii. Multe sunt exportate ilegal şi vândute ca maşini rulate, deşi de fapt nu mai sunt utilizabile.

Ar fi ocolită, astfel, legislaţia europeană în domeniul deşeurilor, care obligă întreprinderile să elimine în mod corespunzător vehiculele uzate.

Aşadar, dacă deţineţi o maşină defectă care nu mai poate fi reparată, regulamentul propus ar specifica faptul că trebuie să o eliminaţi prin casare mai repede decât, de exemplu, să o lăsaţi să ruginească în natură sau chiar în garaj, unde poate genera scurgeri de substanţe toxice şi se pot irosi resurse preţioase.

Acum un an, Parlamentul European a aprobat un set de obiective de reducere a emisiilor de CO2 pentru autoturismele și vehiculele utilitare ușoare noi, în concordanță cu obiectivele climatice Uniunii. Astfel, începând cu 2035, toate statele membre ale UE vor face tranziția la producția exclusivă de automobile electrice.

În același timp, în cadrul instituțiilor europene, se discută și despre adoptarea unor măsuri care urmăresc îmbunătățirea și „împrospătarea” flotei de autovehicule existente, iar în acest sens, în vara anului trecut, Comisia Europeană a lansat în dezbatere publică un proiect legislativ prin care să se eficientizeze controlul vehiculelor scoase din uz, în care este menționat conceptul de „vehicul rezidual”.

Proiectul propune un set de criterii pentru a defini ceea ce se înțelege prin „vehicul rezidual” și un set de criterii prin care un astfel de vehicul este considerat „ireparabil”. Textul inițiativei spune clar că un vehicul va fi considerat ireparabil atunci când oricare dintre componentele sale nu va putea fi reparată sau înlocuită sau dacă elementele sale structurale prezintă defecte tehnice ireversibile, fără a menționa sub nici o formă ipoteza în care unui autoturism i se va interzice reparația pe baza vechimii.

De fapt, măsurile prevăzute în propunere îi vizează în principal pe producătorii auto și pe cei implicați în industria de reciclare, urmărind să creeze un plan economic circular cât mai complet pentru industria auto și să reglementeze mai concret modul în care sunt scoase din uz vehiculele pentru a îmbunătăți colectarea, tratarea și reciclarea cât mai eficientă a materiilor prime și materialelor din piesele și componentele auto.

Propunerea Comisiei Europene menționează ca vehiculele trebuie să fie construite astfel încât să fie reutilizabile sau reciclabile până la minimum 85% din masă, iar instalațiile de tratare și reciclare autorizate trebuie să realizeze depoluarea vehiculelor scoase din uz, inclusiv prin îndepărtarea fluidelor, lichidelor, bateriilor și a altor materiale potențial poluante.

Singura obligație prevăzută pentru proprietarii de mașini, persoane fizice sau juridice, este aceea de a preda vehiculele la o instalație de reciclare autorizată, atunci când acestea sunt scoase din uz definitiv, și de a le prezenta autorităților certificatul de distrugere a vehiculului, în vederea radierii acestuia. Unul din motivele care a dus la această decizie este acela de a împiedica țările europene să exporte în state mai puțin dezvoltate autovehiculele uzate care nu mai îndeplinesc criteriile de siguranță și poluare comunitare, dar sunt acceptate în țări din Africa, Asia sau America de Sud. Un raport realizat de ONU arăta că două treimi din 146 de state analizate au politici „slabe” și „foarte slabe” de reglementare a importurilor de mașini la mâna a doua, fapt ce conduce la poluare excesivă și o rată a accidentelor rutiere extrem de ridicată. Potrivit unui raport al Comisiei Europene, anual, aproximativ 4 milioane de autoturisme scoase din uz dispar de pe piața legală comunitară. Oficialii europeni afirmă că multe dintre acestea ajung pe piețele din țările mai puțin dezvoltate, afectând ireversibil mediul și siguranța rutieră din aceste state.

În același timp, potrivit aceleiași propuneri a Comisiei Europene, statele membre trebuie să adopte un set de măsuri și stimulente pentru a promova refolosirea, remanufacturarea și recondiționarea pieselor și componentelor auto. Un exemplu de astfel de măsuri, la nivelul României, sunt programele Rabla Clasic, Rabla Plus și Rabla Local, prin care proprietarii primesc, în schimbul autoturismelor uzate pe care le dețin, vouchere care pot fi utilizate pentru achiziționarea de mașini noi, fie cu motor termic, fie hibride sau electrice.

O altă componentă, deloc de neglijat, a inițiativei executivului comunitar urmărește facilitarea reparațiilor mașinilor vechi într-un mod sustenabil și responsabil, potrivit politicilor europene care încurajează comercializarea de produse circulare, sustenabile și reparabile. În acest mod, abuzurile de pe piața de mașini second-hand ar putea fi mai eficient prevenite, prin limitarea încercărilor de a vinde mașini cu defecțiuni majore ascunse. Multe dintre aceste vânzări contribuie la creșterea accidentelor rutiere și a nivelului de poluare, prin menținerea în circulație a vehiculelor excesiv de vechi și prost reparate. Eliminarea acestor mașini din trafic ar reduce considerabil numărul victimelor accidentelor rutiere, capitol la care România, din păcate, excelează.

Nu în cele din urmă, un argument care infirmă narațiunea falsă analizată este reprezentat de faptul că este ilegal ca un organism oficial să impună unei companii (service auto în cazul de față) să refuze prestarea de servicii către clienți, altfel decât prin mecanismele naturale ale unei piețe libere. Mai mult, decizia ar fi în opoziție flagrantă cu obiectivul mai larg al politicii europene de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Astfel, la începutul lunii februarie, Parlamentul European și Comisia Europeană au ajuns la un acord privind drepturile consumatorilor pentru reparații accesibile și ieftine. Acesta introduce un nou concept, acela de „drept la reparații” pentru consumatori, atât în cadrul garanției legale, cât și în afara perioadei acesteia. Acest lucru va face ca repararea produselor, indiferent de natura lor, să fie mai ușoară și mai rentabilă, în opoziție cu înlocuirea acestora cu altele noi.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol