Până în 2030, circa 78 de milioane de oameni vor trăi cu demență, potrivit Alzheimer’s Disease International, iar cea mai mare parte a creșterii prevalenței bolii este de așteptat să fie observată în țările în curs de dezvoltare.

Costul global al demenței este de peste 1,3 trilioane de dolari și este de așteptat să crească la 2,8 trilioane de dolari până în 2030, inclusiv costul îngrijirii informale oferite de apropiați și familie, asistența socială și îngrijirea medicală.

Odată cu creșterea globală a speranței de viață și îmbătrânirea populației, crește alarmant și numărul persoanelor cu boli neurodegenerative. În lipsa unui tratament care să vindece demența, oamenii de știință caută noi modalităţi de depistare precoce și, mai ales, de prevenire a acestei afecţiuni.

Un nou studiu a arătat că menținerea creierului activ, prin activități care să îl provoace – precum cuvintele încrucișate, șahul, puzzle-urile sau jocurile de cărți -, poate reduce riscul de a dezvolta demență la persoanele de peste 70 de ani, scrie medicalxpress.com.

Prelungirea vieţii se asociază cu o creștere a prevalenţei afecţiunilor degenerative la nivel cerebral, iar pierderea funcției cognitive afectează nu doar sănătatea fizică și mintală a persoanelor cu demență, ci și pe cea a familiilor acestora.

Identificarea și adoptarea de noi strategii

Deși la ora actuală există tratamente care încetinesc progresia demenţei, niciunul nu s-a dovedit a fi complet eficient. Prin urmare, identificarea și adoptarea de noi strategii care să prevină sau să întârzie debutul demenței în rândul persoanelor în vârstă este o prioritate pentru oamenii de știință.

Experții au subliniat de mult timp că demența nu este o parte inevitabilă a îmbătrânirii, iar numeroase cercetări realizate de-a lungul timpului au arătat că mâncatul sănătos, evitarea fumatului și activitatea fizică, precum și diverse activități de petrecere a timpului liber, care să modifice rutina zilnică, se regăsesc printre opțiunile care pot reduce riscul de demență.

Acum, cercetătorii de la Universitatea Monash din Australia aduc noi dovezi că provocarea creierului ar putea fi chiar mai benefică decât alte activități care erau luate în calcul până acum.

Cercetătorii australieni au folosit datele din Studiul longitudinal ASPREE asupra persoanelor în vârstă, care acoperă o perioadă de 10 ani (1 martie 2010 – 30 noiembrie 2020). Echipa a analizat datele a peste 10.000 de participanți care aveau peste 70 de ani și nu aveau o afectare cognitivă sau o boală cardiovasculară atunci când au fost recrutați.

Aceștia au fost evaluați pentru demență periodic, iar autorii studiului precizează că s-a ținut cont de factori precum: vârsta, sexul, statutul de fumător/nefumător, educația, statutul socio-economic și dacă participanții aveau alte boli care ar putea afecta creierul, cum ar fi diabetul.

Rezultatele studiului – unele dintre cele mai solide pe acest subiect până în prezent – au fost publicate la finalul săptămânii trecute în jurnalul Asociației Medicale Americane, JAMA Network, iar autorii consideră că acestea vor putea ajuta persoanele în vârstă și profesioniștii în îngrijirea vârstnicilor să planifice abordări mai direcționate pentru reducerea riscului de demență.

Concret, oamenii de știință au descoperit că participanții care s-au implicat în mod obișnuit în activități de alfabetizare a adulților și învățarea de noi abilități – cum ar fi cursuri de educație pentru adulți, utilizarea computerelor, ținerea unui jurnal – și în activități acuitate mentală, precum completarea de chestionare și cuvinte încrucișate, puzzle-uri, șah sau joc de cărți au redus riscul de a dezvolta demență cu până la 11%, față de colegii lor lor care nu au avut astfel de activități.

Și hobby-urile creative, cum ar fi prelucrarea lemnului, tricotatul sau pictura, precum și activitățile mai pasive precum cititul, urmărirea știrilor, sau ascultatul muzicii au redus riscul de declin cognitiv cu 7%.

Menținerea minții active și provocate

În schimb, activitățile sociale (cum ar fi: întâlnirea și interacțiunea cu prietenii) și frecvența ieșirilor planificate în afara locuinței (spre exemplu: mersul la un restaurant, muzeu sau cinema) nu au fost asociate cu reducerea riscului de demență.

Autorii studiului precizează că rezultatele au rămas semnificative din punct de vedere statistic chiar și atunci când au fost ajustate pentru nivelul de educație anterior și statutul socioeconomic. Totodată, nu au fost găsite variații semnificative între bărbați și femei.

În concluzie, cele mai mari beneficii au fost aduse de activitățile care au provocat creierul, fie că sunt de natură competitivă și care necesită rezolvarea problemelor, fie că îi determină pe participanții să proceseze și să stocheze informații noi.

Autorul principal al cercetării, prof. asociat Joanne Ryan, de la Școala de Sănătate Publică și Medicină Preventivă, a declarat că identificarea strategiilor de prevenire sau amânare a demenței este o prioritate globală uriașă.

„Am avut o oportunitate unică de a închide un gol în cunoștințe, investigând o gamă largă de activități de îmbogățire a stilului de viață pe care adulții în vârstă le întreprind adesea și să evaluăm care dintre acestea au fost cel mai puternic aliniate cu evitarea demenței”.

„Cred că ceea ce ne spun rezultatele noastre este că folosirea activă a cunoștințelor stocate anterior poate juca un rol mai mare în reducerea riscului de demență decât activitățile recreative mai pasive. Menținerea minții active și provocate poate fi deosebit de importantă”, a spus profesorul Ryan.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în prezent, peste 55 de milioane de oameni suferă de demență în întreaga lume, majoritatea fiind persoane în vârstă, însă în fiecare an apar zece milioane de cazuri noi. Astfel că, în următorii 30 de ani, numărul persoanelor care suferă de această boală s-a putea tripla, estimează OMS.

Sursa foto: pixabay.com

---