Meduzele „viespe de mare”, creaturi marine din clasa meduzelor care înțeapă, își schimbă comportamentul pe baza experienței anterioare, deși nu au un creier central.

Potrivit unui studiu publicat în revista Current Biology, desfășurat de o echipă științifică de la universități din Germania și Danemarca, învățarea ar putea reprezenta un aspect fundamental al modului în care funcționează celulele nervoase.

Învățarea este o abilitate esențială pentru supraviețuire, iar faptul că meduzele „viespe de mare” aparțin uneia dintre cele mai timpurii ramuri ale evoluției sugerează faptul că învățarea asociativă este o parte integrantă a celulelor nervoase, scrie publicația cehă Ekolist.cz.

Această cercetare se ocupă de meduzele „viespe de mare”, care au grupuri de neuroni în loc de creier, conectate la organul lor senzorial numit rhopalia, responsabil de procesarea stimulilor vizuali.

În cadrul experimentelor, oamenii de știință au plasat douăsprezece meduze într-un acvariu cu dungi gri și albe, șapte într-un acvariu cu dungi albe și negre și opt într-un acvariu cu pereți colorați în întregime în gri.

Aceștia au descoperit că meduzele din acvariul cu dungi albe și negre, care cel mai probabil semănau cu rădăcinile mangrovelor din habitatul lor natural, nu s-au izbit niciodată de pereți, spre deosebire de celelalte, în special de cele din acvariul cu pereții colorați în întregime.

Studiul, realizat inițial pe o specie mică de meduze „viespe de mare” din Marea Caraibelor, demonstrează că aceste animale sunt capabile de învățare asociativă, similară cu modul bine-cunoscut în care câinii au început să saliveze la sunetul unui clopoțel în experimentele lui Ivan Petrovici Pavlov.

Foto | Alexandra Roberts / Flickr.com