20 iunie 2024, 2:02

Subvarianta ”invizibilă” BA.2 a tulpinii Omicron este prezentă și în România. Ce știm până acum despre ea?

Subvarianta BA.2 a tulpinii Omicron a coronavirusului, supranumită ”Omicron invizibil”, care este mai transmisibilă decât BA.1, a fost detectată și în România. A fost denumită ”invizibilă” din cauza mutației care o face ”invizibilă” ca Omicron la testarea PCR, scrie news-medical.net.

This variant has also been termed the “stealth variant” due to a mutation that renders it ‘invisible‘ as Omicron to PCR testing

Conform unui raport publicat marți de către Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), până acum în România au fost confirmate 1.146 de cazuri de COVID-19 cu varianta Omicron, 13 dintre acestea fiind cu subvarianta BA.2.

În prezent, în România este dominantă varianta Omicron a SARS-CoV-2, în timp ce varianta Delta a virusului a pierdut teren.

Conform datelor publicate marți de către Institutul Național de Sănătate Publică, până acum în România au fost făcute 9.434 secvențieri, din care 278 în ultima săptămână – 24-30 ianuarie -, fiind confirmate 8.827 de cazuri COVID-19 cu variante ale SARS-CoV-2 care determină îngrijorare (VOC):

cu varianta Alpha – 1.722

cu varianta Beta – 11

Gamma – 23

Delta – 5.925

Omicron – 1.146

Alpha nu mai reprezintă însă o variantă care determină îngrijorare.

Potrivit INSP, proporția cazurilor COVID cu varianta Delta din numărul total de cazuri confirmate cu VOC a continuat să scadă în ultima săptămână (67,1%), față de săptămâna anterioară (69%), fapt care se explică prin creșterea numărului de cazuri confirmate cu varianta Omicron, în paralel cu scăderea celor confirmate cu varianta Delta.

Cazuri confirmate cu varianta Omicron

În săptămâna 24-30 ianuarie au fost confirmate 248 de cazuri cu varianta Omicron.

Până la 30 ianuarie 2022 în România au fost confirmate 1.146 de cazuri cu varianta Omicron.

Până în prezent, dintre cele 1.146 cazuri cu varianta Omicron, la 13 a fost detectată subvarianta BA.2 (1,1%).

Cazuri confirmate cu varianta Delta

Până la 30 ianuarie 2022 au fost confirmate 5.925 de cazuri cu varianta Delta, din care 30 în ultima săptămână

Până în prezent, dintre cele 5.925 cazuri cu varianta Delta, la 92 a fost detectată sub-varianta AY.4.2 (1,6%).

La nivel mondial, subvarianta „originală” BA.1 reprezintă peste 98% din cazurile Omicron, dar subvarianta BA.2 a devenit rapid tulpina dominantă în Danemarca, detronând BA.1 în a doua săptămână a lunii ianuarie.

BA.2 detectată în 57 de țări

Subvarianta BA.2 a tulpinii de coronavirus Omicron a fost detectată în 57 de ţări, a anunţat marţi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), citată de AlJazeera.

În buletinul epidemiologic săptămânal, OMS a explicat că această variantă, care reprezintă peste 93% din totalul specimenelor de coronavirus recoltate în ultima lună, are mai multe subvariante: BA.1, BA.1.1 , BA.2 şi BA.3.

BA.1 şi BA.1.1 – cele mai vechi versiuni identificate – constituie încă peste 96% din secvenţele Omicron încărcate în baza de date globală GISAID.

Dar se constată o creştere semnificativă a numărului de cazuri care implică BA.2, care are mai multe mutaţii diferite faţă de versiunea originală, în special pe proteina spike marcând suprafaţa virusului şi care este esenţială pentru a penetra în celulele umane.

Ce știm până în prezent despre noua subvariantă

La nivel mondial, BA.1 reprezenta 98,8% dintre cazurile secvențiate înregistrate în baza de date publică de urmărire a virusurilor GISAID până la data de 25 ianuarie.

Mai multe țări raportează însă creșteri recente ale cazurilor cu subvarianta cunoscute sub numele de BA.2, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. În plus față de BA.1 și BA.2, OMS a precizat că mai există alte două subvariante sub umbrela Omicron – BA.1.1.1.529 și BA.3.

Toate sunt strâns legate genetic, dar fiecare prezintă mutații care ar putea modifica modul în care se comportă.

Trevor Bedford, virusolog la Fred Hutchinson Cancer Center care a urmărit evoluția SARS-CoV-2, a scris vineri pe Twitter că BA.2 reprezintă aproximativ 82% din cazurile COVID-19 din Danemarca, 9% din Marea Britanie și 8% din Statele Unite, pe baza analizei sale a datelor de secvențiere din baza de date GISAID și a numărului de cazuri din cadrul proiectului Our World in Data de la Universitatea din Oxford, scrie RFI.

Cu cât este mai transmisibilă subvarianta BA.2

Subvarianta BA.2 a tulpinii Omicron a coronavirusului, care a preluat rapid controlul în Danemarca, este mai transmisibilă decât BA.1 și mai capabilă să infecteze persoanele vaccinate, conform unui studiu danez citat de Reuters.

Studiul, care a analizat infectările cu coronavirus în peste 8.500 de gospodării daneze între decembrie și ianuarie, arată că persoanele infectate cu subvarianta BA.2 aveau aproximativ 33% mai multe șanse de a infecta pe alții, comparativ cu cei infectați cu BA.1.

„Concluzia este că Omicron BA.2 este în mod inerent substanțial mai transmisibil decât BA.1 și că are, de asemenea, proprietăți imun-evazive care reduc și mai mult efectul protector al vaccinării împotriva infecțiilor”, au spus cercetătorii studiului.

Studiul, care nu a fost încă evaluat, a fost realizat de cercetători de la Statens Serum Institut (SSI), Universitatea din Copenhaga, Institutul de Statistică din Danemarca și Universitatea Tehnică din Danemarca.

„Dacă ați fost expus la Omicron BA.2 în gospodăria dvs., aveți 39% probabilitate de a fi infectat în șapte zile. Dacă, în schimb, ați fost expus la BA.1, probabilitatea este de 29%”, a spus autorul principal al studiului, Frederik Plesner.

Asta sugerează că BA.2 este cu aproximativ 33% mai infecțios decât BA.1, a adăugat el.

BA.2, monitorizat ca tulpinile Alfa, Beta sau Delta

Versiunea BA.1 a Omicron a fost oarecum mai ușor de urmărit decât variantele anterioare. Acest lucru se datorează faptului că din BA.1 lipsește una dintre cele trei gene-țintă utilizate într-un test PCR obișnuit.

Cazurile care prezentau acest tipar au fost presupuse în mod implicit ca fiind cauzate de BA.1.

BA.2, cunoscută uneori ca o subvariantă „stealth”, nu are aceeași genă-țintă lipsă.

În schimb, oamenii de știință o monitorizează în același mod în care au monitorizat variantele anterioare, inclusiv Delta, prin urmărirea numărului de genomuri de virusuri trimise la bazele de date publice, cum ar fi GISAID.

La fel ca în cazul altor variante, o infecție cu BA.2 poate fi detectată de kiturile de testare la domiciliu a coronavirusului, dar acestea nu pot indica ce variantă este responsabilă, au declarat experții.

Am putea avea un val cu două ”cocoașe”

O întrebare crucială este dacă persoanele care au fost infectate în valul BA.1 vor fi protejate de BA.2, a declarat Dr. Egon Ozer, expert în boli infecțioase la Northwestern University Feinberg School of Medicine din Chicago, conform weforum.

Aceasta a fost o preocupare în Danemarca, unde unele locuri care au înregistrat un număr mare de cazuri de infecții BA.1 au raportat o creștere a numărului de cazuri de BA.2, a spus Ozer.

Dacă o infecție BA.1 anterioară nu protejează împotriva BA.2, „ar putea fi un fel de val cu două cocoașe”, a spus Ozer. „Este prea devreme pentru a ști dacă acest lucru se va întâmpla”, a explicat expertul.

Vestea bună, a spus el, este că vaccinurile și dozele booster încă „țin oamenii departe de spital și nu lasă oamenii să moară”.

Ce eficiență au vaccinurile?

​Dozele de supra-rapel („booster”) ale vaccinurilor anti-COVID-19 sporesc protecţia împotriva riscului de deces cauzat de varianta Omicron până la 95% pentru persoanele cu vârste de peste 50 de ani, a anunţat Agenţia pentru Siguranţă Sanitară din Marea Britanie (UKHSA).

Potrivit reprezentanţilor UKHSA, la aproximativ şase luni după administrarea dozei a doua a oricărui vaccin anti-COVID-19, protecţia împotriva riscului de deces cauzat de Omicron este de circa 60% în rândul persoanelor de peste 50 de ani.

În schimb, această protecţie creşte până la aproximativ 95% la două săptămâni după administrarea dozei „booster”.

UKHSA a mai spus că datele medicale au continuat să arate niveluri înalte de protecţie oferite de dozele „booster” şi împotriva riscului de spitalizare.

Eficacitatea împotriva riscului de spitalizare a fost de circa 90% pentru vaccinul Pfizer-BioNTech şi a scăzut apoi la 75% după 10-14 săptămâni de la administrarea dozei „booster”.

În cazul vaccinului Moderna, eficacitatea împotriva riscului de spitalizare a fost de 90-95% în primele nouă săptămâni după administrarea dozei „booster”.

Eficacitatea dozelor booster în cazul variantei „invizibile” a Omicron

„Dovezile sunt clare – vaccinul contribuie la protejarea noastră a tuturor împotriva efectelor COVID-19, iar dozele ‘booster’ oferă niveluri ridicate de protecţie împotriva riscurilor de spitalizare şi de deces pentru cei mai vulnerabili membri din societatea noastră”, a declarat Mary Ramsay, coordonatoarea departamentului de imunizare din cadrul UKHSA.

UKHSA a publicat, de asemenea, o analiză preliminară privind eficacitatea vaccinurilor împotriva variantei „invizibile” a Omicron, denumită BA.2, care s-a răspândit recent în Marea Britanie şi în Danemarca, descoperind un nivel similar de protecţie împotriva formelor simptomatice de COVID-19.

„După două doze, eficacitatea era de 9% şi 13% pentru BA.1 respectiv BA.2 la cel puţin 25 de săptămâni. Aceasta a crescut la 63% pentru BA.1 şi la 70% pentru BA.2 după două săptămâni de la vaccinarea cu doza ‘booster’”, a precizat UKHSA.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE