Castelul Bran este unul dintre locurile cele mai vizitate din România, fiind legat și de legendele cu Dracula. Astfel, anul acesta, va avea loc în perioada 29 noiembrie-2 decembrie o petrecere a strigoilor, iar cei care își sărbătoresc ziua onomastică de Sfântul Andrei nu vor avea nevoie de bilet de acces.

”Castelul Bran, credincios apărător al tradițiilor și obiceiurilor românești, propune vizitatorilor săi o incursiune în trecut cu gândul să creeze, în viitor, o nouă tradiție. Începând cu data de 29 noiembrie și până pe 2 decembrie 2018, la Castel va avea loc ”Petrecerea tuturor strigoilor”. Vom spune astfel adio tuturor relelor și tuturor spaimelor de peste an și ne vom pregăti pentru sărbătorile de iarnă, se anunță pe pagina evenimentului. Pentru aceste zile, Restaurantul Casa de ceai a pregătit un meniu special, unde ingredientul vedetă este usturoiul. Acesta va putea fi regăsit inclusiv în cana cu ceai sau în tradiționala colivă. Va fi savurată supa cremă de dovleac cu curry, un pic picantă, plăcinta cu fructe de toamnă și aromă de anason, timp în care cățelul de usturoi copt va păzi cu strășnicie pulpa de rață odihnită pe un pat de linte neagră și piure de sfeclă roșie, iuțită cu hrean! Pentru curaj, vor sta la loc de cinste vinurile Chateau Bran și tăriile de Bran. Vizitatorii Castelului Bran care poartă numele Sfântului Andrei, nu vor avea nevoie de bilet de acces în data de 30 noiembrie 2018, ci de un act de identitate. Vechile credințe românești spun că în noaptea de 30 noiembrie, zi de cumpănă între toamnă și iarnă, strigoii se luptă să pună stăpânire pe sufletele oamenilor. Cerurile se deschid, lupii vorbesc, iar fetele sau femeile singure își visează ursitul. Noaptea Sfântului Andrei sau Noaptea Strigoilor este o noapte de spaimă, când se crede că spiritele morților ies din morminte şi se iau la bătaie la răspântii de drumuri cu strigoii vii. Au loc lupte sângeroase cu coasele furate din gospodăriile oamenilor până în zori de zi. La răsăritul soarelui, spațiul se purifică, duhurile se întorc în morminte, iar sufletele strigoilor vii revin în trupurile părăsite. Ca să se apere de atacul strigoilor și al moroilor (morții vii) care vor să le fure sufletul, oamenii folosesc usturoiul. Noaptea are loc ritualul „păzitul usturoiului”, adică se stă de veghe între funii de usturoi, plantă despre care se crede că poate alunga strigoii, influențele diavolești și ghinionul. Cu usturoi se fac cruci la ferestre, se ung coarnele vitelor și se aromatizează copios mâncărurile. În credința populară, se consideră că usturoiul este om: are cap, este îmbrăcat în haine, iar firele de usturoi se numesc căței. Puterea de a apăra și a alunga răul, îi vine de la faptul că poartă semnul crucii. Tot în noaptea de Sfântul Andrei românii pun grâu la încolțit, pentru a afla dacă vor avea un an cu bunăstare, noroc și sănătate sau va fi marcat de dificultăți. De Anul Nou se verifică dacă firele crescute din grâu sunt înalte, drepte, puternice și dese. În acest caz, va urma un an bogat, cu recolte bune. Românii mai cred și că Sfântul Andrei este patronul lupilor, ca avatar al unei zeițăți păgâne care murea și renăștea simbolic în Noaptea Strigoilor. Conform marelui filozof Mircea Eliade, nașterea poporului român a stat sub semnul fuziunii a două popoare care-și trag obârșia mitică din lupi, dacii și romanii, după cum consemnează Cristian Bădiță, în cartea ”Teme, personaje, sărbători creștine și tradiționale românești”. Creștinismul a pus lupii sub stăpânirea celor doi frați, Petru și Andrei, crezându-se despre amândoi că ”au puterea de a lega gura lupilor”, de a înăbuși tentațiile păgânismului. În contextul credinței creștine, lupul își schimbă semnificația pozitivă, de totem favorabil populației păgâne, devenind vârcolac, pus pe răzbunare. De aceea, Ziua Sfântului Andrei se mai cheamă și Ziua lupului și se crede că numai în această zi din an lupul își poate întoarce capul.”, se arată pe pagina oficială de Facebook a Castelului Bran.