19 martie 2024, 12:31

Timișoara, primul oraș liber de comunism. Cum sună asta, după 32 de ani?

Și au trecut 32 de ani. Îți vine a zice ”parcă a fost ieri”, dar ceva te oprește. Parcă n-a fost chiar ieri. Mai degrabă parcă s-a pierdut în negura timpului ziua în care Timișoara se declara PRIMUL ORAȘ LIBER DE COMUNISM. Repetați asta, totuși. ”Primul oraș liber de comunism”, în plin comunism! Ireal! Dar s-a întâmplat.

Acum 32 de ani, într-o zi de 20 decembrie, timișorenii au putut face asta. Scena pare ruptă dintr-un film de acțiune. Cu banderole albe pe braț, muncitorii de la întreprinderile din Timișoara scandează împotriva regimului lui Nicolae Ceaușescu, desprind inscripțiile comuniste de pe frontispiciile clădirilor și se îndreaptă în grupuri mari către centrul orașului. Nu, nu se filma, ci se trăia din plin Revoluția. ”Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!”, urma să se audă peste tot.

Militarii sunt prezenți pe străzi, însă nu reacționează; se retrag din zona centrală, se retrag din calea manifestanților, care le oferă pâine, apă și flori. Din nou, scene de film!

Ajunși în Piața Operei, manifestanții transformă clădirea Operei în centrul Revoluției Timișorene. Se scandează „Jos Ceaușescu!”, „Nu plecăm!”, „Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!” și se formează delegații de manifestanți care discută cu reprezentanții puterii revendicările lor: demisia lui Nicolae Ceaușescu și a guvernului, alegeri libere, eliberarea deținuților politici, stabilirea celor care au dat ordin să se tragă la Timișoara, informarea opiniei publice despre situația reală de la Timișoara. Scânteia se dăduse la 16 decembrie. Iar oamenii nu puteau să accepte și să uite urgia care a urmat.

Cei care timp de 45 de ani au fost reduși la condiția de „tovarăși” redeveneau oameni.

După 32 de ani, suntem datori să nu dăm uitării niciun detaliu al acelor zile. Suntem datori pentru prezent, dar mai ales pentru viitor, pentru a ne înțelege trecutul recent și a nu-l repeta.

Libertatea de care ne bucurăm acum a fost câştigată cu sânge. În urmă cu exact 32 de ani, Timişoara arăta ca după război. Oamenii au prins curaj. Muncitorii de la fabricile din oraş au intrat în grevă, iar zecile de mii de oameni care se adunau pe străzi au forţat armata să se retragă în cazărmi.

În noaptea de 18 spre 19 decembrie la Timișoara începea Operațiunea „Trandafirul”. Regimul voia să șteargă urmele masacrului din ultimele 2 zile, când 83 de oameni muriseră împușcați. Tocmai de aceea un camion frigorific oprește la ușa din spate a morgii Spitalului Județean, iar câțiva ofițeri de securitate o umplu cu cadavre. Șoferul pleacă urgent la București.

Elena Ceaușescu se pregătea să spună țării și lumii că ei erau trădători și că, de fapt, fugiseră peste graniță. 43 de cadavre au fost arse, iar cenușa aruncată într-o gură de canal din Popești-Leordeni.

Nu eram în anii 40, ci la finele anilor 80, iar liderii unei țări europene dădeau ordin să fie arse niște cadavre, pentru a se șterge urmele unor crime comise tot la ordin!

La 32 de ani de la Revoluție, la Timișoara se sărbătorește astăzi ziua victoriei împotriva comunismului, printr-o serie de manifestări dedicate celui mai important moment din istoria recentă a României.

La ora 12:00 sirenele au sunat timp de trei minute pentru a aminti ziua în care în urmă cu 32 de ani Timișoara devenea primul oraș liber de comunism din România.

Pentru a sărbători ziua victoriei, pentru a păstra viu spiritul libertății și amintirea acelor zile în care timișorenii au fost mai uniți ca niciodată, luni seară de la ora 18:00 în Piața Libertății va avea loc concertul Rock for Revolution cu legendara formație Phoenix.

Sursa foto: opiniatimisoarei.ro Surse: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, observatornews.ro, opiniatimisoarei.ro, RADOR 

ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE