Fiecare națiune se definește prin tradițiile sale, iar România este cunoscută pentru obiceiurile sale populare, unele parcă desprinse din basme. În ciuda globalizării, acestea s-au păstrat și se transmit din generație în generație.

Unele dintre cele mai cunoscute sunt:

Busuiocul de sub pernă pentru a-ți visa alesul:

In fiecare an, în noaptea de 5 spre 6 ianuarie, fetene necăsătorite își pun busuioc sfințit sub pernă pentru a visa cu cine se căsătoresc.

Noaptea Sânzâienelor:

Sărbătoarea Sânzienelor mai este denumită în popor şi „Amuţitul cucului” și are loc în noaptea de 24 iunie. Fetele aveau obiceiul să arunce o cunună de sânziene pe acoperişul casei. Dacă aceasta rămânea pe acoperiş, fata urma să se mărite chiar în acel an, în timp ce, dacă ajungea pe jos, fata o mai arunca până rămânea prinsă pentru a şti câţi ani mai are de aşteptat.

Dansul Călușarilor

Dansul a fost înscris în patrimoniul UNESCO în 2005. Ritualul Căluşului cuprinde o serie de jocuri, cântece, strigători şi dansuri, interpretate de grupuri de dansatori bărbaţi (căluşari), în număr impar. Căluşarii au o îmbrăcăminte caracteristică: pălărie cu panglici, bastoane, ciucuri şi zurgălăi la picioare, betele aşezate cruciş peste cămaşă.

Oamenii mănâncă usturoi în noaptea de Sfântul Andrei

În noaptea de Sfântul Andrei se spune că ies și umblă strigoii, iar oamenii consumă usturoi pentru a fi protejați de duhurile rele. De asemenea, usturoiul se așează la diverse colțuri ale casei.

Babele

Primele nouă zile ale lunii martie sunt considerate babe. În funcție de data nașterii, fiecare persoană are câte o babă. Tradiția spune că așa cum va fi vremea în ziua respectivă, așa va fi tot anul persoanei.

 

---