Fundația Conservation Carpathia a finalizat studiul de monitorizare genetică la specia lup (Canis lupus). Un hibrid lup-câine a fost fotografiat pentru prima dată în Carpaţii Meridionali. O echipă de monitorizare a Fundaţiei Conservation Carpathia a colectat sute de probe de ADN, pe care le-a trimis la un laborator din Slovenia. 

În Carpații Meridionali, într-o zonă pilot de 1400 km2, au fost identificați 47 de lupi și un hibrid între lup și câine, împărțiți în șase haite, arată datele studiului realizat de echipa Fundației Conservation Carpathia, în perioada 2018–2020.

Studiul arată pentru prima dată în România prezența hibridizării dintre lupi și câini, un pericol care poate duce la declinul speciei, observat deja în alte țări ale Europei.

Specialiştii care au realizat studiul spun că hibridizarea poate evolua și ar putea duce în timp la o degradare genetică urmată chiar de dispariţia speciei. Sunt şi experţi care consideră că nu exista niciun pericol.

Ovidiu Ionescu, prof. univ., Managementul Faunei de Interes Cinegetic, Universitatea Braşov: ”De obicei este un lup mai slab care încearcă şi el să se reproducă, nu poate să se reproducă în interiorul haitei şi atunci se poate încrucişa cu câinele. De obicei aceşti hibrizi sunt eliminaţi destul de repede de populaţie, neavând calităţile pe care le au lupii”.

Studiul a analizat amprentele genetice ale speciei, echipa de monitorizare a faunei colectând 503 probe non invazive de ADN: probe de urină pe zăpadă, excremente, fire de păr lăsate de lupi. Acestea au fost analizate la un laborator specializat din Slovenia, fiind urmăriți 16 markeri genetici specifici canidelor, dar și un marker genetic suplimentar pentru identificarea sexului.

Datele au fost corelate cu rezultatele imaginilor de pe camerele de luat vederi instalate pe principalele trasee utilizate de lupi în aria de studiu. Pe baza frecvenței cu care au fost observați indivizii pe camerele instalate de cercetători în pădure, a fost estimată abundența și densitatea populației, parametri esențiali pentru protejarea acestei specii și pentru punerea în practică a unei strategii de conviețuire cu comunitățile locale.

Rezultatele studiului indică, de asemenea, schimbări ale perechilor de reproducere și schimbări neprevăzute în componența haitelor. Astfel, de a lungul celor trei ani de studiu au fost detectate modificări ale perechilor reproducătoare la 2 din 6 haite.

Deși hibridizarea pare a fi o amenințare nesemnificativă la acest moment, ea poate evolua și poate conduce în timp la o degradare genetică urmată de o extincție totală a acestei specii.

---