Aproximativ 5,8 milioane de persoane din SUA suferă de boala Alzheimer și de alte demențe asociate, iar femeile au de două ori mai multe șanse decât bărbații de a dezvolta această afecțiune, scrie Prevention.

Acum, un nou studiu a descoperit că vârsta la care femeile încep menopauza poate fi un factor în dezvoltarea bolii Alzheimer – dar terapia hormonală (HT) ar putea contribui la compensarea acestui risc.

Studiu

Studiul, care a fost publicat în JAMA Neurology, a analizat scanările cerebrale de la 193 de femei și 99 de bărbați care nu aveau un diagnostic de Alzheimer sau alte forme de demență pentru a căuta semne de plăci beta-amiloide și proteine tau, doi markeri ai bolii Alzheimer.

Cercetătorii au descoperit că femeile, în general, aveau mai multă acumulare de tau în mai multe părți ale creierului decât bărbații de aceeași vârstă, alături de mai multe plăci amiloide. Toate femeile din studiu au folosit un anumit tip de terapie hormonală, care este un amestec de estrogen și progestativ, o formă sintetică a hormonului progesteron. Constatările au sugerat că femeile care au intrat la menopauză înainte de 40 de ani, de la 40 la 45 de ani sau care au început terapia hormonală la mai mult de cinci ani după ce au început menopauza au avut niveluri mai ridicate de tau în creierul lor.

Dar cercetătorii au descoperit, de asemenea, că persoanele care au început terapia hormonală în jurul datei la care au început menopauza nu au avut un risc crescut de a dezvolta proteine tau în creier, sugerând că tratamentul menopauzei poate tempera riscul de a dezvolta boala Alzheimer.

În cele din urmă, cercetătorii au concluzionat că intrarea la menopauză la o vârstă mai timpurie și începerea terapiei hormonale la o vârstă târzie după ce a început menopauza ar putea contribui la cantitatea de tau pe care o femeie o dezvoltă în creier.

Statistici. Relația menopauză-Alzheimer

Vârsta medie la care femeile intră la menopauză este de 51 de ani, potrivit Colegiului American al Obstetricienilor și Ginecologilor (ACOG), dar unele femei pot începe menopauza înainte de 40 de ani.

Cercetările privind relația dintre menopauză și boala Alzheimer sunt în curs de desfășurare și există, de asemenea, o istorie controversată în spatele terapiei hormonale. Având în vedere acestea, probabil că aveți câteva întrebări. Iată ce știm până acum.

Menopauza timpurie crește riscul unei femei de a suferi de demență?

Datele au legat menopauza precoce de un risc crescut de a dezvolta demență mai târziu în viață. Un studiu publicat anul trecut a constatat că femeile care au început menopauza în jurul vârstei de 45 de ani au avut cu 30% mai mult riscul de a fi diagnosticate cu demență înainte de 65 de ani, în comparație cu femeile care au început menopauza la 50 de ani.

Verna Porter, doctor în medicină, neurolog și director al Centrului de Demență, Boala Alzheimer și Tulburări Neurocognitive de la Providence Saint John’s Health Center din Santa Monica, California, spune că menopauza timpurie „poate fi un factor de risc important, specific sexului, pentru boala Alzheimer”, dar sunt necesare mai multe cercetări.

Există și alți factori de risc despre care se crede că sunt implicați în dezvoltarea bolii Alzheimer. Potrivit Institutului Național pentru Îmbătrânire (NIA), aceștia pot include:

• Genetică
• Boala de inimă
• Tensiune arterială ridicată
• Accident vascular cerebral
• Diabet
• Obezitate

Deficiența de estrogen cauzează Alzheimer?

Atunci când o femeie trece prin menopauză, nivelul de estrogen scade, declanșând simptome clasice precum bufeurile, schimbările de dispoziție și uscăciunea vaginală, explică ACOG. Odată cu aceasta, unii cercetători au teoretizat că nivelurile scăzute de estrogen ar putea duce la apariția bolii Alzheimer, doar că acest lucru nu a fost dovedit în mod definitiv. Cercetătorii au descoperit că nivelurile scăzute de estrogen pe perioade mai lungi de timp pot provoca stres oxidativ, ceea ce ar putea avea un impact asupra funcției cognitive.

„Asta este ceea ce știm: Estrogenul are absolut un efect profund asupra creierului”, spune Lauren Streicher, doctor în medicină, profesor clinic de obstetrică și ginecologie la Școala de Medicină Feinberg a Universității Northwestern. „Există receptori de estrogen în toată materia cenușie și albă și se pot observa schimbări la femeile care sunt în postmenopauză.”

Există controverse în jurul terapiei hormonale, dar medicii spun că nu ar trebui să existe

La un nivel de bază, terapia hormonală (cunoscută anterior sub numele de terapie de substituție hormonală) implică administrarea de estrogen și, eventual, de progestativ pentru a înlocui hormonii pe care corpul dumneavoastră îi pierde în timpul menopauzei, explică ACOG.

S-a constatat că terapia hormonală este cel mai bun tratament pentru bufeurile și transpirațiile nocturne, alături de uscăciunea vaginală și pierderea de masă osoasă, conform ACOG.

Cu toate acestea, în 2003 au fost publicate rezultatele preliminare ale studiului clinic Women’s Health Initiative, care au asociat o combinație de estrogen și progestativ cu un risc crescut de boli de inimă, accident vascular cerebral, cheaguri de sânge, demență și cancer de sân – iar, în consecință, studiul a fost oprit prematur.

Dar rezultatele au fost ulterior dezmințite. Cercetătorii au descoperit că studiul inițial a luat în considerare femei cu vârsta de 65 de ani și peste, care aveau deja un risc mai mare de atac de cord, accident vascular cerebral, cheaguri de sânge și altele, ceea ce a denaturat datele. De asemenea, studiul nu a ținut cont de vârsta pe care o aveau aceste femei atunci când au început terapia hormonală.

De atunci, datele au arătat că utilizarea estrogenului cu o anumită formă de progesteron poate crește riscul de cancer de sân, dar nu și a estrogenului singur. „Progesteronul micronizat este preferabil, deoarece nu este asociat cu cancerul de sân”, spune Dr. Streicher.

Și, din nou, contează momentul în care se face terapia hormonală. „Dacă femeile încep terapia hormonală târziu – la mai mult de 10 ani de la debutul menopauzei – este posibil ca daunele să fie deja făcute, fie că este vorba de proteinele tau sau de modificări ale vascularizației”, spune Dr. Streicher.

Dr. Porter este de acord. „Aceste constatări sunt în concordanță cu ghidurile clinice care sugerează că terapia hormonală este relativ sigură atunci când este utilizată în apropierea debutului menopauzei, dar poate prezenta un risc crescut de evoluție spre demența bolii Alzheimer dacă este inițiată mai târziu”, spune ea.

Dr. Streicher le îndeamnă pe femei să analizeze datele privind terapia hormonală. „Este mult mai probabil să muriți de boli de inimă decât de cancer de sân din cauza terapiei hormonale”, spune Dr. Streicher.

---