Într-un articol recent din revista Addiction, cercetătorii au efectuat o analiză aprofundată a relației alcool-demență și au încercat să stabilească dacă anumite niveluri de consum de alcool cresc riscul de demență.

Demența afectează, în general, persoanele în vârstă și pacienții geriatrici. Această afecțiune este clasificată prin numeroase simptome, dintre care unele includ diminuarea cogniției, a memoriei, a atenției, a comunicării, a raționamentului și a percepției vizuale. Demența afectează calitatea vieții pacientului și impune sarcini fizice, psihologice, sociale și economice severe, scrie News Medical.

Riscuri

Prevalența globală a demenței a crescut în ultimele două decenii, numărul pacienților cu demență urmând să ajungă la 152 de milioane până în 2050.

Deși nu există încă tratamente eficiente pentru demență, s-a demonstrat că anumite comportamente cresc riscul de apariție a acesteia. De fapt, potrivit Comisiei Lancet 2020 pentru prevenirea, intervenția și îngrijirea demenței, până la 40% din cazurile de demență ar putea fi prevenite sau întârziate dacă ar fi evitați 12 factori de risc distincți.

Consumul excesiv de alcool la mijlocul vieții, de exemplu, poate provoca efecte neurotoxice semnificative asupra creierului. În comparație cu alți factori de risc, cum ar fi hipertensiunea arterială și diabetul, consumul nociv de alcool este unul dintre cei mai puternici factori de risc pentru dezvoltarea demenței.

Rezultate contradictorii

Studiile bazate pe populație au raportat rezultate contradictorii în ceea ce privește relația alcool-demență. De exemplu, unele rapoarte sugerează că un consum de alcool ușor până la moderat poate reduce riscul de demență în comparație cu cei care s-au abținut de la alcool. În schimb, alte studii raportează că, dimpotrivă, consumul de alcool nu are niciun impact asupra riscului de demență.

Relația alcool-demență

În ciuda acestor rapoarte diferite, analizele studiilor observaționale bazate pe populație indică faptul că relația alcool-demență are forma unui J. Mai precis, nivelurile scăzute de consum de alcool pot oferi un anumit beneficiu în reducerea riscului de demență, în timp ce consumul excesiv de alcool crește probabil riscul de demență într-o manieră dependentă de doză.

Despre studiu

Cercetătorii din cadrul prezentei analize au urmărit să ofere o înțelegere mai concisă a relației alcool-demență, abordând în același timp limitările studiilor anterioare. Unele dintre aceste limitări au inclus o lipsă de standardizare în ceea ce privește modul în care a fost clasificat consumul de alcool și reprezentarea redusă a țărilor cu venituri mici și medii.

Mai mult, cercetătorii au colectat date din 15 studii epidemiologice prospective de cohortă efectuate pe șase continente pentru a examina relația dintre alcool și demență. Majoritatea cohortelor au avut sediul în țări cu venituri ridicate; cu toate acestea, reprezentarea din țările cu venituri mici și medii a fost asigurată de cohorte din Brazilia și Republica Congo.

Studiul a inclus persoane cu vârsta de peste 60 de ani. Au fost excluși indivizii cu diagnostic de demență la momentul inițial, cei care nu au fost urmăriți după evaluarea demenței și cei care nu aveau înregistrări privind consumul de alcool.

Pentru fiecare cohortă de studiu, consumul de alcool a fost convertit în grame medii de etanol pur zilnic (g/zi) pe baza tipului de băutură alcoolică raportat.

Pornind de la aceste valori, cercetătorii au categorisit niciunul, ocazional, ușor-moderat, moderat-mare și mare consumator de alcool ca fiind persoane care se abțineau în prezent de la alcool sau consumau mai puțin de 1,3 g/zi, 1,3-24,9 g/zi, 25-44,9 g/zi și, respectiv, peste 45 g/zi.

Rezultatele studiului

Un total de 24.478 de persoane au fost incluse în studiul actual, cu o vârstă medie de 71,8 ani la momentul inițial. Dintre aceștia, 58,3% erau femei, iar 54,2% erau băutori actuali.

Riscul de demență a fost mai mare în rândul abstinenților de alcool decât în rândul băutorilor ocazionali, ușor-moderați și moderat-încărcați, precum și în rândul bărbaților. În mod notabil, acest rezultat a fost consecvent în rândul subiecților de sex feminin atunci când au fost utilizate modele de risc complet ajustate și concurente. Cu toate acestea, în modelele complet ajustate și în cele ajustate pentru riscul concurent de deces, nu s-a constatat nicio asociere între consumul de alcool și demență în rândul femeilor.

Nici cei care s-au abținut pe parcursul vieții și nici cei care au băut anterior nu au prezentat un risc diferit de demență, indiferent de sex, caracteristici demografice sau clinice.

Băutorii moderați au fost asociați cu un risc redus de demență în comparație cu abstinenții pe parcursul vieții. Aceste constatări au fost consecvente în rândul bărbaților și femeilor și în modelele ajustate.

Analiza doză-răspuns realizată în rândul băutorilor actuali nu a arătat nicio variație semnificativă a riscului de demență în funcție de cantitatea de alcool consumată. Mai mult, pe baza statutului de consum actual de alcool, nici bărbații, nici femeile nu au prezentat vreo variație în ceea ce privește susceptibilitatea la demență după ajustarea pentru caracteristicile demografice și clinice.

În plus, riscul de demență nu a fost diferit între consumatorii de alcool zilnici și consumatorii ocazionali. Același lucru a fost valabil și în comparația dintre abstinenții pe viață și băutorii actuali.

Structura pe continente

Analizele pe continente pentru asocierea dintre consumul de alcool și riscul de demență, inclusiv Europa, Oceania (Australia), America de Nord și Asia (Coreea), au relevat relații neliniare pentru Europa, America de Nord și Asia; cu toate acestea, aceste diferențe nu au fost semnificative din punct de vedere statistic. Între timp, rezultatele din Oceania au descris un efect protector al consumului de alcool împotriva demenței în comparație cu abstinenții pe parcursul vieții.

În rândul băutorilor actuali, consumul ușor-moderat de alcool a fost asociat cu un risc redus de demență în rândul europenilor în comparație cu băutorii ocazionali. Consumul de alcool nu are impact asupra riscului de demență în Asia.

Concluzii

Rezultatele studiului sugerează că abținerea de la alcool poate crește riscul de demență de toate cauzele. În plus, nu au existat dovezi care să sugereze că, bunăoară,  cantitatea de alcool consumată are un impact asupra riscului de demență.

Cercetătorii studiului actual subliniază că rezultatele lor trebuie să fie puse în balanță cu literatura existentă care raportează asocierea dintre consumul moderat de alcool și sănătatea slabă a creierului, precum și cu alte afecțiuni de sănătate, cum ar fi cancerul. Astfel, constatările studiului actual nu sunt menite să încurajeze consumul de alcool și, în schimb, pun sub semnul întrebării dacă orientările actuale privind reducerea consumului de alcool la persoanele cu vârsta de peste 60 de ani reprezintă o abordare eficientă pentru a preveni dezvoltarea demenței.

Limitări

Cu toate acestea, studiul actual este asociat cu anumite limitări care trebuie luate în considerare.

Participanții la cohortă, de exemplu, și-au declarat singuri consumul zilnic de alcool, care ar putea fi subraportat.

În plus, tipul de băutură alcoolică nu a fost evaluat în mod constant în fiecare cohortă.

În cele din urmă, prezența prejudecății de supraviețuitor sănătos poate, de asemenea, să limiteze aplicabilitatea constatărilor studiului, în special având în vedere vârsta mai înaintată a cohortelor.

 

---