19 aprilie 2024, 14:30

Vikingii s-ar putea să nu fie cine credeam noi că sunt. Ce spune analiza ADN

Cărțile de istorie ni-i descriu de regulă pe vikingi drept niște bărbați cu ochi albaștri, părul blond și robuști, navingând pe coasta Atlanticului de Nord, pentru a jefui peste tot pe unde puneau piciorul pe țărm.

Studiu genetic

Chiar dacă toate astea ar putea fi adevărate, un nou studiu genetic al ADN-ului viking dă totul peste cap, potrivit inverse.com.

Analiza ADN a rămăşiţelor descoperite în morminte sugerează că nu toţi vikingii erau scandinavi, conform unui studiu publicat miercuri în revista Nature.

442 de schelete cercetate

O echipă multinaţională de cercetători, coordonată de Universitatea Cambridge şi de Universitatea din Copenhaga, a analizat 442 de schelete îngropate în mai multe situri din Europa şi Groenlanda şi a ajuns la concluzia că „identitatea vikingă nu era limitată la oamenii cu strămoşi genetici scandinavi”.

Conducătorul studiului, Eske Willerslev, susţine că această analiză identifică câteva „fluxuri importante de gene” care pătrundeau în Scandinavia dinspre sudul Europei şi chiar Asia, înainte de începutul Erei Vikinge (despre care se consideră că a început în anul 793, odată cu jefuirea mănăstirii de la Lindisfarne, pe coasta britanică la Marea Nordului.

”Diaspore scandinave”

De-a lungul următoarelor trei secole, „diasporele scandinave” au înfiinţat centre de comerţ şi oraşe care „se întindeau de pe continentul american până în stepele Asiei”.

De-a lungul acestui vast teritoriu, vikingii „exportau idei, tehnologii, limbi, credinţe şi obiceiuri”, susţine Soren Sindbaek, arheolog la Muzeul Moesgaard din Danemarca.

Cunoscuți peste tot

Deşi vikingii au desfăşurat şi raiduri brutale asupra unor regiuni din vestul Europei şi se ocupau şi cu comerţul de sclavi pe teritoriul Rusiei şi până în Orientul Mijlociu, tot ei au înfiinţat şi Dublin, capitala Irlandei şi şi-au împrumutat numele de „nordici” regiunii Normandia din Franţa, iar la sfârşitul secolului IX au fost implicaţi în înfiinţarea cnezatului Rus de la Kiev, probabil prima formă de organizare statală rusă din istorie.

Astfel de realizări ar fi provocat admiraţie în epocă, chiar şi în contextul raidurilor vikinge care semănau teama peste tot în Europa.

Practici mortuare

Schelete descoperite în Scoţia au fost îngropate „împreună cu săbii şi alte obiecte vikinge”, fără a avea o legătură genetică cu scandinavii, conform cercetătorilor, care au precizat că aceste practici mortuare demonstrau „o faţetă diferită a relaţiilor culturale faţă de raidurile vikinge pentru pradă”.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol