Preşedintele rus Vladimir Putin depune marţi jurământul pentru încă un mandat de şase ani la Kremlin, după ce în martie a câştigat un scrutin despre care observatorii externi au declarat că a fost manipulat masiv, informează DPA şi AFP.

În vârstă de 71 de ani, Putin a dominat viaţa politică din Rusia în ultimii 24 de ani şi încearcă să reconstruiască puterea şi dominaţia Moscovei asupra ţărilor vecine. Forţele armate ruse sunt implicate în prezent în invazia pe scară largă în Ucraina, începută în februarie 2022 la ordinul liderului de la Kremlin, arată Agerpres.

El a obţinut 87% din voturi în alegerile prezidenţiale din martie ce au fost marcate de acuzaţii de fraudă.

Pentru a rămâne la putere, Vladimir Putin a modificat Constituţia rusă în urmă cu câţiva ani. După încheierea mandatului în 2030, el va putea candida din nou, pentru încă un mandat ce se va încheia în 2036, atunci când liderul rus va avea 83 de ani.

În mod tradiţional în Rusia, guvernul actual demisionează după inaugurarea prezidenţială, pentru a-i permite şefului statului să formeze un nou executiv.

Potrivit unor informaţii din Duma de Stat (Camera Inferioară a Parlamentului rus), aleşii ar putea aproba noul guvern până la 15 mai.

Observatorii politici internaţionali aşteaptă cu interes să vadă dacă ministrul de Externe Serghei Lavrov (74 de ani) va fi desemnat din nou după 20 de ani petrecuţi în acest post.

Există de asemenea numeroase speculaţii despre viitorul ministrului Apărării Serghei Şoigu, al cărui adjunct Timur Ivanov a fost arestat recent pentru corupţie.

Ceremonia specială de învestire a preşedintelui Rusiei a fost stabilită în 1996, când primul preşedinte al Federaţiei Ruse, Boris Elţîn, îşi prelua pentru a doua oară cea mai înaltă funcţie din stat. Ritualul a suferit modificări minore de atunci, dar punctele sale principale au rămas.

Secretarul de presă al şefului statului, Dmitri Peskov, a declarat că ceremonia de marţi, de inagurare a noului mandat prezidenţial, va urma protocolul stabilit, dar cu „anumite nuanţe”. Kremlinul nu a precizat însă care sunt acestea.

CE SE ÎNTÂMPLĂ LA CEREMONIE

Scenariul tradiţional presupune ca preşedintele să meargă de la biroul său din prima clădire a Kremlinului către Marele Palat al Kremlinului (BKD) pentru ceremonie. Acolo, el urmează să traverseze mai multe săli precum Sfântul Gheorghe şi Alexandru până la Sfântul Andrei, unde va depune jurământul de învestitură. Apoi, şeful statului pleacă prin Porticul Roşu al BKD spre Piaţa Sobornaia, unde Regimentul prezidenţial va defila solemn în faţa comandantului suprem în funcţie, arată News.ro.

CINE ESTE PUTIN ŞI CE „REALIZĂRI” I SE ATRIBUIE

Născut la 7 octombrie 1952 la Leningrad, Putin este absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii de Stat din Leningrad (în prezent, Universitatea de Stat din Sankt Petersburg) şi al Institutului Andropov al KGB-ului din URSS (în prezent, Academia de Informaţii Externe).

A lucrat în agenţiile de securitate ale statului, a lucrat în cadrul primăriei din Sankt Petersburg şi s-a mutat la Moscova în 1996 în funcţia de adjunct al şefului de cabinet al preşedintelui Federaţiei Ruse. Ulterior, a deţinut funcţii de conducere în cadrul Administraţiei Prezidenţiale a Federaţiei Ruse, a condus Serviciul Federal de Securitate şi a fost secretar al Consiliului de Securitate. De două ori (în a doua jumătate a anului 1999 şi în perioada 2008-2012) a fost prim-ministru al Rusiei.

Agenţia TASS – agenţia oficială de presă a statului rus – enumeră „realizările” mandatelor lui Putin, menţionând războiul din Ucraina şi amintind că atunci când a devenit pentru prima dată şef al ţării, în 2000, a promis că ordinul lui Elţîn de a „proteja Rusia” va fi principala sa activitate.

„O face de aproape un sfert de secol. În acelaşi timp, el continuă să repete că principala sa preocupare este îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi creşterea veniturilor ruşilor. De-a lungul anilor, au existat soluţionarea situaţiei din Cecenia, lupta împotriva terorismului, reducerea recrutării în armată, Jocurile Olimpice de la Soci, Cupa Mondială FIFA, introducerea examenului de stat unificat, proiecte naţionale şi înfiinţarea indemnizaţiei maternale. Şi, de asemenea – faimosul discurs de la Munchen, operaţiunea din Siria, crearea BRICS şi EAEU, Crimeea, Donbas, Novorossia şi operaţiunea militară specială (invadarea Ucrainei din februarie 2022 – n.r.)” –arată TASS.

„Programul lui Putin abia dacă aminteşte de weekend-uri, ziua sa de lucru se întinde mult peste limitele alocate de Codul Muncii. Pentru că preşedintele, după spusele şefului statului însuşi, este persoana care este responsabilă pentru tot ceea ce se întâmplă în ţară”, subliniază TASS într-o mostră de cult al personalităţii.

ÎNVESTIRE ÎNAINTE DE 9 MAI. AGENDĂ ÎNCĂRCATĂ LA ÎNCEPUT DE MANDAT

Prin învestirea de marţi, sunt reafirmate puterile lui Putin în calitate de „garant al Constituţiei, al drepturilor şi libertăţilor omului şi ale civililor”, potrivit cărora acesta va „lua măsuri pentru a proteja suveranitatea Federaţiei Ruse, independenţa şi integritatea sa statală, pentru a asigura funcţionarea coordonată şi interacţiunea autorităţilor statului”.

Potrivit Constituţiei, şeful statului stabileşte principalele direcţii ale politicii interne şi externe, decide probleme legate de cetăţenia rusă, premii şi graţieri. De asemenea, el este comandantul suprem suprem al forţelor armate.

Legea fundamentală îi conferă preşedintelui drepturi largi de a conduce politica externă a ţării. Şeful statului este cel care determină poziţia Rusiei pe scena internaţională. Preşedintele reprezintă ţara în relaţiile internaţionale, conduce negocieri, semnează instrumente de ratificare.

Calendarul politicii externe a lui Putin chiar la începutul noului mandat prezidenţial include deja mai multe puncte.

Astfel, pentru 8 mai este programat un summit al Uniunii Economice Eurasiatice, de Ziua Victoriei – 9 Mai – sunt aşteptaţi la Moscova liderii mai multor ţări, potrivit TASS, cu care preşedintele va purta discuţii. De asemenea, Putin se pregăteşte de o vizită de stat în China şi de contacte cu omologul său turc, scrie TASS, fară a preciza ce înseamnă aceste contacte. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan îl aşteaptă de mult timp pe Putin ca oaspete, el însuşi făcându-i anul acesta o vizită la Kremlin.

Putin ordonă exerciţii nucleare la care vor participa trupe poziţionate în apropiere de Ucraina

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a dispus organizarea „în viitorul apropiat” a unor exerciţii nucleare la care vor participa în special trupe poziţionate în apropiere de Ucraina, drept răspuns la „ameninţările” occidentale faţă de Moscova.

„În cursul exerciţiului vor fi luate o serie de măsuri pentru a se antrena pentru pregătirea şi utilizarea de arme nucleare nestrategice”, a anunţat ministerul într-un comunicat publicat pe Telegram, potrivit Agerpres.

Acest antrenament vizează „menţinerea pregătirii armatei”, în urma „declaraţiilor provocatoare şi ameninţărilor anumitor responsabili occidentali faţă de Rusia”, a adăugat sursa citată.

Unităţi de rachete din Districtul militar de sud şi forţe navale vor participa la exerciţii, potrivit Ministerului rus al Apărării.

Rusia deţine în prezent cel mai mare arsenal de arme nucleare din lume.

Invazia din 2022 a Ucrainei ordonată de Vladimir Putin a dus la cea mai gravă deteriorare a relaţiilor din Rusia şi Occident de la criza rachetelor din Cuba, potrivit diplomaţilor americani şi ruşi.

Rusia prezintă războiul drept o luptă cu Occidentul, despre care Putin susţine că a ignorat tentativele Moscovei de a dezvolta o relaţie de prietenie după căderea Uniunii Sovietice în 1991 şi că încearcă să controleze Ucraina în timp ce extinde prezenţa militară a NATO spre est.

Occidentul şi Ucraina susţin pe de altă parte că nu vor ceda până când forţele ruse nu vor fi învinse şi caracterizează războiul lui Putin drept unul în stil imperial, care drept scop ocuparea de teritorii şi aducerea ţării invadate în orbita Moscovei, notează Reuters.

 

---