118 ani de la nașterea lui Petre Țuțea. Parcă mai ieri auzeam “Un tâmpit mai mare ca mine nu există. Să faci 13 ani de temniţă pentru un popor de idioţi. De asta numai eu am fost în stare.” Și câte și mai câte.

Se poate spune că Țuțea trăiește prin citatele și cugetările sale. Unele dintre ele au rămas, s-au transmis, chiar dacă uneori avem senzația că ne scapă numele autorului.

Acum 118 ani…

Petre Ţuţea s-a născut la 6 octombrie 1902, la Boteni, în judeţul Muscel (azi în județul Argeș), în familia preotului Petre Bădescu (1859-1925).

Între anii 1923 – 1926, a frecventat cursurile Facultăţii de Drept a Universității din Cluj, unde, în 1929, și-a susținut și doctoratul în drept administrativ, cu calificativul Magna cum Laudae.

Inițial, Țuțea devine simpatizant al comuniștilor, dar ulterior aderă la Mișcarea Legionară. Este arestat cu ocazia Rebeliunii, apoi eliberat.

În 12 aprilie 1948, Țuțea este arestat, fiind închis, fără proces, la Ocnele Mari, iar mai apoi la Jilava. Acuzațiile care i se aduceau erau de spionaj în favoarea anglo-americanilor.

În anul 1953 este eliberat, însă după doar trei ani este din nou arestat, sub acuzația de uneltire contra ordinii sociale şi este condamnat la zece ani de închisoare. În anul 1959, va fi însă judecat din nou, pedeapsa, de data aceasta, fiind de 18 ani de muncă silnică şi 8 ani de degradare civică.

În august 1964, Petre Ţuţea va fi eliberat în urma amnistiei generale, urmând să trăiască de aici înainte, din sume provenind din ajutorul social.

De la eliberarea din închisoare, până la sfârşitul vieţii, Ţuţea va trăi extrem de modest, într-o garsonieră din apropierea Parcului Cișmigiu, fiind ajutat de câțiva prieteni care obținuseră un mic ajutor bănesc pentru el și mâncare de la Casa Scriitorilor.

După 1989, întreaga ţară descoperea un orator remarcabil, care până atunci fusese cunoscut doar unui cerc restrâns de admiratori, iar reprezentanţii media se vor înghesui să realizeze interviuri şi documentare cuprinzând aspecte privind viaţa şi gândirea filosofului Petre Ţuţea.

Inutil să mai amintim că, după eliberare, până în 22 decembrie 1989, Ţuţea va fi sub permanenta urmărire a Securităţii, scrie Rador.

Să facem o recapitulare. Dacă auziți așa ceva, este Țuțea.

Vorbe memorabile ale lui Petre Țuțea: despre Kant și babele evlavioase

Românilor, nu vă mai alegeţi conducători care nu-şi iubesc ţara!

A fi creștin înseamnă a coborî Absolutul la nivel cotidian. Numai sfinții sunt creștini absoluți. Altminteri, creștinismul, gândit real, e inaplicabil tocmai pentru că e absolut.

Babele evlavioase merg la absolut rugându-se, iar filozoful trăncănind silogisme.

Eu am citit „Critica raţiunii pure“ a lui Kant, ca student, şi am înlemnit de emoţie. Acum am faţă de ea, ca mistic biblic, consideraţia pe care am avut-o faţă de „Informaţia Bucureştiului“. Dar a trebuit să fac 80 de ani…

Fără Dumnezeu, omul rămâne un biet animal raţional şi vorbitor, care vine de nicăieri şi merge spre nicăieri.

Vorbe memorabile ale lui Petre Țuțea: despre Shakespeare, mântuire și Eminescu

Shakespeare, pe lângă Biblie, – eu demonstrez asta și la Sorbona – e scriitor din Găești.

Am spus eu odată că dacă un preot din Bărăgan, când se roagă, este Dumnezeu cu el, atunci preotul ăla înlocuiește toată Academia Română ….

Fără nemurire și mântuire, libertatea e de neconceput. Omul, dacă nu are în substanța lui ideea nemuririi și mântuirii, nu e liber. Seamănă cu berbecul, cu capra, cu oaia …

Eminescu, despre care Iorga spunea că-i expresia integrală a naţiunii române, iar Blaga că reprezintă „ideea platonică de român“, e românul absolut. L-am definit eu: sumă lirică de voievozi.

Odată, în hol la Athanae Palace, m-a arestat Securitatea pe motiv că fac speculă. “Cu ce”? i-am întrebat. Nu mi-au răspuns. Și atunci mi-am adus aminte de vorba unui prieten de la Cluj: “Cu idei, frate, cu idei!”

Vorbe memorabile ale lui Petre Țuțea: despre Dumnezeu, biblie și tâmpiți

Binele și răul sunt conceptele pedagogiei lui Dumnezeu față de oameni.

Eu, în tinereţe, am fost un om de extrema stângă, iar la maturitate, de extrema dreaptă. Acum mă consolez cu calitatea mea de român întreg.

Aflarea în treabă este isprava omului neputincios.

Un tâmpit mai mare ca mine nu există. Să faci 13 ani de temniţă pentru un popor de idioţi. De asta numai eu am fost în stare.

Am dorit dintotdeauna să fac o teză de doctorat cu tema „Aflarea în treabă ca metodă de lucru la români“.

Există o carte a unui savant american care încearcă să motiveze științific Biblia. Asta e o prostie. Biblia are nevoie de știință cum am eu nevoie de Securitate.

Vorbe memorabile ale lui Petre Țuțea: despre șiretenie și atei

Când văd un om inteligent, mă simt de parcă aș face o baie!

Cred că Dumnezeu mă urăște, fiindcă dacă m-ar fi iubit m-ar fi făcut ateu.

I-am spus eu părintelui Stăniloaie că nu mă consider un Socrate. “Dar cum vă socotiți?” -“Popa”, zic.-” Și unde aveți parohia?” –”N-am parohie, dar spovedesc pe unde pot.”

Proștii au o sculă care le ține loc de inteligență – șiretenia.

A fost întrebat un țăran, în închisoare: “Ce înțelegi din tot ce spune Petre Țuțea!” Zice: “nu înțeleg nimic, dar e o grozăvie!”

Foto: TVR

 

 

---