În România, aproape jumătate dintre inginerii şi oamenii de ştiinţă angajaţi sunt femei, în timp ce la nivel mondial nivelul este de 30%, potrivit unui raport Eurostat. Circa 41% dintre oamenii de ştiinţă şi inginerii angajaţi în România în anul 2018 erau femei, o proporţie egală cu media Uniunii Europene. Dintre cei circa 553.800 oamenii de ştiinţă din România, 326.000 erau bărbaţi şi 227.000 femei.

• Bărbaţii domină cu 79% sectorul manufacturier.
• În sectorul serviciilor, 54% dintre angajaţi sunt bărbaţi şi 46% femei, la nivel european.
• Pe primul loc în clasament este Lituania, cu 57% femei angajate în domeniul ştiinţific, urmată de Bulgaria cu 52%.
• Ţările cu cele mai mici procentaje de femei oameni de ştiinţă şi ingineri sunt Finlanda şi Ungaria (sub 30%).

În ultimii 15 ani, comunitatea internaţională a depus multe eforturi pentru a inspira şi a implica femeile în ştiinţă. Cu toate acestea, ele continuă să fie excluse de la participarea deplină în domeniu. La nivel global, numărul studentelor este deosebit de scăzut, în tehnologiile informației (3%), ştiinţe naturale, matematică şi statistică (5%) şi în inginerie, manufactură şi construcţii (8%). Numeroase studii au constatat că femeile publică mai puține lucrări științifice, sunt plătite mai puțin pentru cercetările lor și nu depășesc bărbații în carieră.

Tema anului 2021: „Oamenii de știință în fruntea luptei împotriva COVID-19”

Ziua Internaţională a Femeilor în Ştiinţă a fost marcată pentru prima dată la 11 februarie 2016.

Izbucnirea pandemiei a demonstrat în mod clar rolul critic al femeilor cercetătoare în diferite etape ale luptei împotriva COVID-19. Pandemia a afectat în special femeile aflate în primele etape ale carierei, contribuind astfel la lărgirea diferenței de gen existente în știință.

Astăzi, a 6-a Adunare a Zilei Internaționale a Femeilor în Știință va avea loc la sediul Organizației Națiunilor Unite și poate fi urmărită online.

Adunarea va celebra pentru prima dată femeile de știință nevăzătoare, printr-o dezbatere la nivel înalt intitulată „Scrierea științei în Braille”. Comitetul își propune să atragă atenția comunității internaționale asupra drepturilor persoanelor cu deficiențe de vedere în știință, educație și alfabetizare, oportunități egale, precum și asupra includerii acestora în programele de dezvoltare durabilă ca agenți ai schimbării, nu numai ca beneficiari ai acestora.

Cele cinci domenii tematice ale Adunării din 2021:

1. Alinierea științei cu economia inovației
2. Economia apei pentru o creștere verde inovatoare incluzivă
3. Femeile în știința oceanelor
4. Creativitatea științei pentru relansarea economiei
5. Femeile în știință și diplomație.

 

Zilele internaționale sunt ocazii de educare a publicului cu privire la probleme importante, de mobilizare a voinței politice și a resurselor pentru abordarea problemelor globale și pentru a sărbători și a consolida realizările umanității. Existența zilelor internaționale precedă înființarea Națiunilor Unite, dar ONU le-a îmbrățișat ca un instrument puternic militant.

Foto: Trello

---