Activitatea de transplant depinde de numărul de donatori, un număr crescut de donatori atragând după sine salvarea a cât mai multor pacienţi prin transplant de organe. Este punctul nevralgic al oricărui program de transplant oriunde în lume, atrage atenția un comunicat al Agenției Naționale de Transplant, dat publicității cu ocazia Zilei naționale a Transplantului.

Evenimentul “Ziua Națională a Transplantului” reprezintă o conştientizare a faptului că transplantul salvează vieţile unor oameni care altfel nu ar avea altă şansă și este organizat în conformitate cu atribuțiile Agenției Naționale de Transplant privind promovarea activităților de donare și transplant organe, țesuturi și celule umane, precum și cu directivele și recomandările Uniunii Europene.

Din anul 2003, la propunerea Consiliului Europei, în statele membre se sărbătoreşte anual „Ziua Naţională a Transplantului”, iar în România începând cu anul 2005, la iniţiativa prof. dr. Irinel Popescu, care la acea dată era reprezentantul României la Consiliul Europei.

De atunci, cu o singură excepție – în anul 2020, din cauza pandemiei COVID-19 – în fiecare an, persoanele care au beneficiat de un transplant sărbătoresc împreună cu familiile lor, cu specialiştii din domeniul transplantului, alături de reprezentanţii mass-media și de personalități ale societății civile, noua viaţă dobândită odată cu transplantul.

Program modern

Bazele unui program modern de transplant în România au fost puse începând cu anul 1992, cu mari eforturi din partea unui grup restrâns de specialişti, astfel încât în anul 1997 vorbim de prima prelevare de multiorgan de la un donator decedat, iar în anul 2004 se înfiinţează Agenţia Naţională de Transplant. De atunci şi până acum, transplantul a devenit o metodă terapeutică consolidată în România și au fost salvați mii de pacienţi prin transplant de organe (mai mult de 1.000 de români au fost salvaţi doar prin transplant de ficat), iar şi mai mulţi s-au putut bucura de o viaţă normală în urma intervenţiilor de transplant de ţesuturi, arată Agenția Națională de Transplant.

Activitatea de transplant depinde de numărul de donatori

Fiecare etapă a sistemului de transplant, de la donare la transplant, este una deosebit de complexă şi sensibilă, desfăşurată permanent contracronometru şi cu o precizie aproape matematică.

Activitatea de transplant depinde de numărul de donatori, un număr crescut de donatori atragând după sine salvarea a cât mai multor pacienţi prin transplant de organe. Este punctul nevralgic al oricărui program de transplant oriunde în lume. Din această cauză este o luptă constantă pentru creșterea numărului de donatori, una continuă, pe care o duc toți cei implicați în transplant, potrivit reprezentanților Agenției Naționale de Transplant.

La sfârșitul anilor ’90, România era o pată albă pe harta transplantului european, dar, de atunci, lucrurile s-au schimbat. Începând cu anul 2005, numărul de donatori a continuat să crească în fiecare an, pornind de la un număr de 11 donatori în 2005 şi atingând un nivel considerat normal pentru o ţară ca România în anii 2013 şi 2014 (când au fost înregistraţi 132, respectiv 138 de donatori/an), fapt care a dus şi la necesitatea deschiderii de noi centre de transplant. La această reușită este indiscutabilă contribuţia mass-mediei, prin popularizarea şi conştientizarea gestului altruist de donare.

După anul 2016 a urmat o perioadă mai dificilă, care a dus la scăderea numărului de donatori şi, implicit, a intervenţiilor de transplant. De menţionat faptul că, în anii 2017 şi 2018, au fost doar 65 de donatori reali. Începând cu martie 2019, activitatea ANT s-a dezvoltat într-un ritm constant şi permanent, atingând la sfârşitul anului un număr de 85 donatori reali, arată Agenția Națională de Transplant.

Pandemia

Din păcate, totalitatea dificultăților și restricţiilor determinate de pandemie şi-a pus amprenta şi asupra activităţii de transplant începând cu aprilie 2020. Ca o comparaţie, dacă în primele 3 luni ale anului 2020 au fost înregistraţi 29 de donatori reali, în aceeaşi perioadă a anului 2021 au fost doar 13, afirmă reprezentanții Agenției Naționale de Transplant.

Astfel, la sfârșitul anului 2020 se înregistrau 66 de donatori reali, iar la sfârșitul anului 2021 vorbim doar de 47 de donatori reali.

O activitate semnificativă în toată perioada pandemiei pentru continuarea activității de donare fiind în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti, Spitalului Clinic Județean de Urgență Oradea, Spitalul Clinic de Urgenţă „N.Oblu” din Iaşi, Spitalul Județean Baia Mare, Spitalul Județean de Urgență Cluj Napoca, Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureş și Spitalul Județean Arad, arată Agenția Națională de Transplant.

Chiar dacă atât anul 2020, cât și anul 2021 au fost extrem de dificili pentru sistemul sanitar din întreaga lume, activitatea de transplant în România s-a desfăşurat fără întrerupere, arată Agenția Națională de Transplant: „A fost o perioadă plină de provocări care ne-a determinat să ne adaptăm și readaptăm permanent, să ne depășim limitele și să găsim resurse nebănuite, astfel încât salvarea celor pentru care transplantul reprezintă unica șansă la viață să nu se oprească. Începând cu acest an, în condițiile sfârșitului de pandemie, asistăm la o relansare a activității de donare și implicit o creștere a numărului de transplanturi realizate în România.”

Astfel, de la începutul anului până la data de 12 aprilie s-au înregistrat 28 donatori reali (mai mult de jumătate din numărul total înregistrat anul trecut), iar activitatea de donare a fost reluată de spitale în care programul de transplant fusese aproape închis: Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov – unde s-au realizat 4 prelevări de organe și țesuturi, Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanţa – cu două acţiuni de prelevare organe şi ţesuturi anul acesta, Spitalul Județean de Urgență Bacău, Spitalul Județean de Urgență Suceava, Spitalul Municipal Moinești sau Spitalul Județean de Urgență Buzău.

De asemenea, potrivit Agenției Naționale de Transplant, este de apreciat efortul depus de centrele constante în activitatea de donare: Spitalul Clinic de Urgență București, Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, Spitalul Clinic de Urgență „Prof.Dr. N. Oblu” din Iași, Spitalul Clinic Judeţean pentru Copii Cluj Napoca, Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea sau Spitalul Clinic Județean de Urgență Deva.

Câte transplanturi s-au făcut anul acesta în România

23 de transplanturi hepatice, din care unul cu donator în viață. Doi români au fost salvați la Centrul de Transplant IC Fundeni cu organe provenite de la donatori bulgari.

71 de transplanturi renale, din care 16 cu donator în viață . 4 transplanturi au fost realizate cu grefe renale provenite de la donatori bulgari.

două transplanturi de cord, din care unul realizat în urma prelevării grefei de la un donator bulgar, la Spitalul „Dr Stefan Chekezov” Veliko Tarnovo, Bulgaria.

două transplanturi de plămân.

32 de transplanturi cornee.

de la 5 donatori decedaţi au fost prelevate ţesuturi ostetendinoase.

Comparativ, anul trecut s-au realizat:

44 de transplanturi hepatice cu donator decedat şi 11 de la donator în viaţă

88 de transplanturi renale cu donator decedat şi 65 de la donator în viaţă

3 transplanturi cardiace

un transplant pulmonar

44 de transplanturi de cornee

de la 8 donatori decedaţi au fost prelevate ţesuturi osteotendinoase şi s-au realizat 85 de proceduri transplant ţesuturi osoase.

Este de remarcat reluarea programului de transplant cord la Spitalul Clinic de Urgență București, condus de Prof.Dr. Horațiu Moldovan, unde, cu sprijinul Prof.Dr. Horațiu Suciu – șeful centrului de transplant cord al Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș, s-au realizat cu succes anul acesta 2 transplanturi de cord.

Mai multe în comunicatul Agenției Naționale de Transplant

---