Astăzi se împlinesc 164 de când celebrul compozitor Anton Pann s-a stins din viață, lăsând totuși pentru generațiile următoare, cea mai de preț compoziție a sa: imnul României. a fost un poet, profesor de muzică religioasă, protopsalt, compozitor de muzică religioasă, folclorist, literat și publicist român. Poetul Mihai Eminescu vorbea despre el în poemul Epigonii, ca fiind „finul Pepelei, cel isteț ca un proverb”. 

Anton Pann s-a născut în preajma anilor 1796-1798 în localitatea Sliven din Bulgaria, un târg însemnat așezat la poalele versantului sudic al munților Balcani, pe malul stâng al râului Tundja.

 

 

”

Cum a luat naștere Imnul „Desteaptă-te române!”

Anton Pann a fost cel mai important muzician al primelor cinci decenii ale secolului al XIX-lea. Cunoștea destul de bine limbile: română, greacă, bulgară, turcă și rusă. Dornic să-și îmbogățească cunostințele, se inscrie „ca auditor” la „Școala de muzichie” deschisă de Dionisie Fotino, „scriitor erudit și compozitor muzical”, cunoscator perfect almuzicii orientale (1769 -1821).

Pe data de 11 iunie 1848 izbucnește revoluția. În acea perioadă a luat naștere și prima operă a celebrului compozitor, care era menită să îi însuflețească pe români și să se întoarcă triumfători din luptă. Tot atunci, a avut loc și colaborarea cu poetul Andrei Mureșeanu.

Astfel, la o adunare în Grădina Publică (azi, Parcul Zavoi) din Râmnicu Vâlcea la o sărbătoare locală, a răsunat pentru prima dată imnul național. Deşi n-a fost angajat de la început în mişcarea revoluţionară şi nici n-a militat activ pentru triumful ei, Anton Pann are partea lui de contribuţie, servindu-şi totuşi poporul cu simpatie – printr-o melodie.

O poveste de dragoste demnă de un roman

La vârsta de 30 de ani avea deja un mariaj eşuat cu o tânără din Bucureşti, Zanfira, iar din această pricină a decis să se autoexileze în zona Olteniei, la Râmnicu Vâlcea, ca „dascăl de muzichie” la şcoala de pe lângă Episcopia Râmnicului şi cântăreţ la biserica „Buna Vestire” din Râmnicu Vâlcea.  În urma insistenţelor Platonidei, stareţa Mânăstirii “Dintr-un Lemn”, compozitorul ajunge să predea muzică şi la acest locaş. Aici o cunoaşte pe Anica, nepoata stareţei, cu care are o relaţie de dragoste. Fata avea doar 16 ani, iar el dublu vârstei ei, motiv pentru maica stareţă să se opună relaţiei lor. Cei doi hotărăsc însă să fugă în lume.

Citeste mai mult aici

„Anton Pann se îndrăgoşteşte de Anica şi o cere de soţie la mătuşa sa, evident că stareţa Platonida nu a acceptat căsătoria din cauza diferenţei prea mari de vârstă dintre cei doi. Aceştia nu s-au căsătorit, dar au fugit peste munţi, la Braşov, Anica fiind deghizată în seminarist. N-au ales Bucureştiul pentru că stareţa cunoştea Capitala. La Braşov, Anton Pann îşi făcuse o serie de cunoştinţe în 1921, în timpul revoluţiei lui Tudor Vladimirescu”, povesteşte Mihai Moroianu, muzeolog la Muzeul de Istorie din Râmnicu Vâlcea, potrivit Historia.ro.  

 

 

---