4 martie 2024, 20:52

25 de mituri despre COVID-19. Adevărat sau fals?

Comunicarea rapidă din era digitală are atât avantaje cât și dezavantaje. Printre ultimele – venirea la putere a zvonurilor, fake news-urilor, a jurnalismului social. Greșeli făcute câteodată din neștiință, alteori din rea-voință.

Informații care creează confuzie sau poate chiar curente de opinie.

Un articol al rețelei de sănătate Regian Maria trece în revistă 25 de mituri despre  COVID-19 și noul coronavirus.

Mit 1: Noul virus a fost facut probabil in laborator

Nu există dovezi care să susțină că virusul care cauzează boala COVID-19 a fost creat de om. SARS-CoV-2 seamănă cu alte două coronavirusuri care au determinat focare de boală în ultimele decenii, SARS-CoV și MERS-CoV, iar toate aceste trei virusuri par să fi provenit de la lilieci.

25 de mituri despre COVID-19. Infectarea

Mit 2: Singura modalitate în care te poți infecta cu noul coronavirus este atunci când atingi ceva infectat (cum ar fi o clanță) și apoi îți atingi fața.

Este adevărat că o persoană care atinge o suprafață sau un obiect contaminat își poate transfera virusul la nivelul gurii, nasului sau ochilor. Cu toate acestea, infectarea prin atingerea suprafețelor contaminate nu este considerată a fi principala modalitate de transmitere a virusului. Acesta se răspândește în principal prin aer, prin picăturile respiratorii care sunt expirate din gură și nasul unei persoane infectate.

O persoană sănătoasă care se află, fără să știe, în contact strâns (la mai puțin de 1,5 metri), cu persoană infectată, poate să inspire aceste picături și să se infecteze. Deci, este important să purtăm toți masca la nivelul feței astfel încât să fie acoperite gura și nasul, să ne spălăm des pe mâini și să nu ne atingem fața.

Mituri despre măști

Mit 3: Masca este eficientă dacă îmi acoperă doar gura, așa că este în regulă dacă nu-mi acopăr nasul.

Gura și nasul sunt conectate. Când strănuți, tușeșți sau chiar respiri – folosești amandouă aceste căi. De aceea, masca trebuie să-ti acopere atât gura, cât și nasul. Purtarea măștii sub nas te poate expune la particule potențial infecțioase din aerul din jurul tău, pe de o parte, iar pe de altă parte, îi poți expune pe cei din vecinătatea ta la picăturile respiratorii pe care le expiri. Purtarea unei măști la nivelul feței poate necesita o perioadă în care să te obișnuiești, însă purtarea corectă a acesteia este esențială pentru felul în care ea funcționează.

Mit 4: Doar persoanele bolnave trebuie să poarte măști, nu și oamenii sănătoși.

Oamenii pot transmite virusul fără să știe, fie când au simptome ușoare, fie când sunt asimptomatici. Poate deveni periculos (și nedrept) când acești „oameni sănătoși” nu poartă masca sau nu practică distanțarea socială și pot transmite virusul persoanelor care au un risc crescut de a se îmbolnăvi sau de a face forme severe de boală.

Masca în aer liber

Mit 5: Nu trebuie să port masca afară, deoarece nu pot fi infectat când stau în aer liber.

A sta în aer liber scade probabilitatea să te infectezi, însă nu este zero. Au existat o mulțime de exemple de reuniuni în aer liber care au devenit evenimente cu număr mare de îmbolnăviri.

Mit 6: Copiii nu ar trebui să poarte măști, deoarece este puțîn probabil să se îmbolnăvească.

Din fericire, riscul de a face COVID-19 este scăzut la copii, dar asta nu înseamnă că aceștia nu se îmbolnăvesc sau că sunt imuni la virus. De fapt, unii copii au făcut o formă severă de boală cu sindrom inflamator multisistemic asociat infecției cu SARS-CoV-2. De asemenea, copiii pot avea un rol important în transmiterea infecției în comunitate. Acest lucru se datorează faptului că adesea copiii nu își acoperă gură și nasul când tușesc sau strănută și nu se spală frecvent și bine pe mâini. Deoarece mulți copii au simptome ușoare sau nu au deloc simptome, este important că și aceștia să poarte masca pentru a ajută la reducerea transmiterii virusului.

Transmisia coronavirusului

Mit 7: Noul coronavirus se poate transmite prin produse fabricate și importate din țările unde există cazuri de COVID-19.

Deși virusul SARS-Cov-2 poate rezista mai multe ore pe diverse suprafețe, condițiile de mediu și în special temperaturile variate din timpul transportului fac dificil  ca virusul să rămână activ. Până în prezent, nu există evidențe care să susțină transmiterea virusului asociată cu produsele de import. Totuși, dacă crezi că suprafața ambalajului poate fi contaminată, curăț-o cu un dezinfectant și spală-te pe mâini cu apă și săpun după ce ai atins produsul respectiv.

Mit 8: Noul coronavirus poate fi transmis de țânțari.

Nu există dovezi că noul coronavirus poate fi transmis de țânțari. Virusul este transmis prin picături respiratorii sau salivă de la o persoană infectată care tușește, strănută sau vorbește.

Mit 9: Rețelele 5G pot transmite virusul SARS-CoV-2.

Virusurile, inclusiv SARS-CoV-2, nu pot călători și nu pot fi transmise prin unde radio sau rețelele mobile, cum ar fi rețelele 5G. Noul coronavirus se transmite în principal prin picăturile respiratorii care sunt expulzate atunci când o persoană infectată tușește, strănută sau vorbește, precum și prin contactul cu suprafețele contaminate. COVID-19 a apărut și în țări care nu au rețele mobile 5G.

25 de mituri despre COVID-19. Prevenție?

Mit 10: Dacă beau alcool, pot preveni să fac COVID-19.

Consumul de alcool, cum ar fi bere, lichior, vin, etc. nu ajută la prevenirea infectării cu SARS-CoV-2. Deși există dezinfectante eficiente pentru mâini pe bază de alcool, alcoolul nu are acest efect asupra corpului când este ingerat. De altfel, consumul de alcool în cantitate mare poate slăbi sistemul imunitar și reduce capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor.

Mit 11: Noul coronavirus se transmite doar în clima rece și nu în climă caldă și umedă.

Coronavirusul SARS-CoV-2 poate fi transmis în orice tip de climat. Expunerea la soare sau la temperaturi > 25oC nu previne și nu vindecă boală COVID-19. De asemenea, o baie fierbinte nu va preveni infectarea. Pe de altă parte, vremea rece și zăpada nu omoară virusul.

Mit 12: Pot să folosesc lămpile cu ultraviolete (UV) pentru a omorî virusul de pe corp.

Nu folosi lămpile UV la nivelul mâinilor sau pe oricare altă parte a corpului deoarece lumina ultravioletă poate irita pielea.

De la alcool la usturoi

Mit 13: Pot pulveriza alcool sau clor pe corp pentru a omorî virusul din interiorul corpului.

Nu numai că nu poate fi omorât virusul din interiorul corpului, dar asta ar putea deteriora hainele sau cauza leziuni severe la nivelul țesuturilor, cum ar fi ochii sau buzele. În niciun caz să nu bei astfel de produse, deoarece sunt foarte periculoase când sunt ingerate.

Mit 14: Dacă mănânc usturoi pot preveni să fac COVID-19.

Deși ustoroiul are anumite proprietăți antimicrobiene, nu există evidențe că ar preveni să faci boala COVID-19.

Soluții. Sau nu

Mit 15: Vaccinul antigripal sau vaccinul pneumococic pot preveni boala COVID-19.

SARS-Cov-2 este un virus nou si diferit de alte tipuri de virusuri. Este nevoie de un vaccin care sa fie creat specific pentru acest virus.

Mit 16: Dacă îmi curăț regulat nasul cu soluție salină pot preveni să mă infectez cu noul coronavirus.

Evidențele arată că în cazul răcelii comune, curățarea nasului cu soluție salină ar putea să ajute la vindecarea mai rapidă, însă nu poate preveni apariția infecțiilor respiratorii, inclusiv a COVID-19.

Mit 17: Animalele de companie pot transmite noul coronavirus.

Deși animalele de companie pot ocazional să fie infectate cu SARS-CoV-2, nu există dovezi că ar putea să-l transmită la oameni. Au existat câteva rapoarte despre pisici și câini care au fost infectați după contactul cu proprietarul bolnav. Nu există dovezi că animalele de companie ar juca un rol semnificativ în transmiterea virusului și până în prezent nu există cazuri confirmate de oameni cu COVID-19 care au făcut boala de la animale.

Teorii, teorii. 25 de mituri despre COVID-19

Mit 18: Termometrele digitale sunt 100% eficiente în identificarea pacienților cu Covid-19.

Perioada de incubație (de la infecție până la apariția primelor simptome și deci inclusiv a febrei) poate fi de 1-14 zile, astfel încât această măsură nu poate fi folosită pentru a identifica pacienții asimptomatici, care pot transmite virusul.

Mit 19: Dacă am boala voi „ști”.

Nu, nu vei ști. COVID-19 se manifestă cu o gama largă de simptome, dintre care multe apar în alte boli respiratorii, cum ar fi gripă și răceală comună. La început, în perioada de incubație care poate dura între 1-14 zile, persoanele infectate pot să nu prezinte deloc simptome. De asemenea, anumite persoane vor fi asimptomatice. Se estimează că 40% dintre cazuri nu vor dezvolta niciodată simptome.

Mit 20: Este mai bine să faci COVID-19 și astfel să „scapi”.

COVID-19 nu este o simplă răceală. Unele persoane au un risc mai mare de a face forme severe de boală, cu complicații. De asemenea, anumiți pacienți pot avea simptome persistente, care durează mai mult de 4 săptămâni, ceea ce specialiștii au denumit COVID de „lungă durată” sau „LONG COVID” în raport cu durata recuperării. În acest moment, nu se cunoaște suficient despre rata de reinfecție pentru a presupune că dacă faci boală o dată asta te va proteja pe termen lung în viitor.

Recomandări

Mit 21: Nu trebuie să fiu informat sau să urmez recomandările în pandemie, pentru că totul se schimbă mereu și nimeni nu pare că știe despre ce vorbește.

Se numește „noul” coronavirus dintr-un motiv. Nou înseamnă că acest virus este necunoscut și neobișnuit. Medicii, cercetătorii și oamenii de știință nu au învățat despre COVID-19 în facultate sau în timpul pregătirii lor. Într-adevăr, informațiile apar într-un ritm rapid – și ar trebui să interpretăm asta că fiind un lucru bun. Cu siguranță, acum știm mult mai mult despre noul coronavirus și boală COVID-19 decât în februarie sau martie 2020, iar asta a ajutat să aflăm mai multe despre cum putem preveni transmiterea, cum pot fi tratate cazurile severe și nu în ultimul rând, să se dezvolte un vaccin eficace, specific acestui virus nou.

Gândește-te la modul în care se schimbă tehnologia.

Bunicii sau părinții noștri au folosit primii pagere (despre care s-ar putea să nici nu știi ce sunt) sau telefoane mobile. Acum, aproape peste tot în lume există telefoanele inteligente, care au o mulțime de alte funcții, mai degrabă decât să fie doar simple telefoane. Pe măsură ce am obținut acces la informații și tehnologie, opiniile noastre s-au adaptat și ele la nouă realitate.

25 de mituri despre COVID-19. Despre mutații

Mit 22: Va exista întotdeauna o nouă mutație sau o tulpină nouă de virus – așa că practicarea tuturor acestor recomandări în pandemie este inutilă.

Mutația genetică este o caracteristică normală în ciclul de viață al unui virus. Coronavirusul și virusul gripal sunt virusuri ARN care sunt predispuse la mutații. SARS-CoV-2 nu face excepție. Până acum au fost descoperite mii de mutații, probabil în jur de 10.000 în momentul acesta. Majoritatea nu au vreo semnificație, însă oamenii de știință continuă să monitorizeze cu multă atenție aceste modificări în genomul virusului, astfel încât să determine când se formează noi tulpini majore. Cu atât mai mult, acest aspect poate fi un motiv în plus de a respectă recomandările societăților medicale, cu scopul de a te proteja pe ține și mai ales, de a proteja persoanele vulnerabile, până când un număr considerabil de oameni va fi vaccinat și va avea o imunitate bună.

Teste & Vaccin

Mit 23: Testele care identifică SARS-CoV-2 nu sunt sigure și nu pot fi de încredere.

Testul de referință pentru diagnosticul specific de COVID-19 este cunoscut sub denumirea de ARN viral SARS-CoV-2. Testul utilizează metodă Real Time PCR (RT-PCR) și evidențiază virusul prin tehnici de amplificare a materialului genetic viral. Testul este extrem de sensibil și precis. Pot să apară rezultate fals negative dacă testarea se face când încărcătura virală este scăzută, în special în primele două zile de boală sau în ultima perioada a bolii. De asemenea, dacă recoltarea nu s-a făcut corect, pot să apară rezulate inexacte.

Mit 24: După ce mă vaccinez, nu va mai trebui să port masca sau să țîn cont de distanțarea socială.

Chiar dacă te vaccinezi, ar trebui să porți în continuare masca când te afli în prezența altor persoane, să te speli pe mâini și să practici distanțarea fizică. Există câteva motive pentru această recomandare. Primul este că vaccinurile folosite în prezent în România (‎Pfizer/BioNTech și Modernă) necesită doze administrate la trei, respectiv la patru săptămâni distanță pentru a obține cea mai bună imunitate posibilă. Al doilea motiv este faptul că aceste vaccinuri au fost dezvoltate pentru a preveni formele severe de boală și decesul că urmare a COVID-19. Nu este încă clar dacă, de asemenea, protejează împotriva infecției asimptomatice și în transmiterea virusului.

Game over?

Mit 25: Acum că există vaccinuri, pandemia se va termină curând.

Cu toții ne dorim acest lucru, însă va mai dura o perioadă de timp astfel încât țările să fie capabile să vaccineze un număr considerabil de oameni și să se observe o scădere importantă în numărul de cazuri. Pentru a se obține imunitatea colectivă – când sunt imunizate suficient de multe persoane astfel încât virusul să nu se mai poată transmite – este nevoie că cel puțîn 70% din populație să fie vaccinată sau să fi fost infectată. Firmele producătoare pot furniza un număr limitat de vaccinuri. De aceea, vaccinarea se va efectua in faze, prioritare fiind acele persoane care au cea mai mare nevoie de vaccin.

Articolul  de mai sus a luat că punct de reper următoarele surse de informație:

www.livescience.com

www.who.int

www.mayoclinic.org

www.hopkinsmedicine.org

www.health.clevelandclinic.org 

Sursa foto: unsplash.com

Citește și:

Cum a contribuit epidemia de gripă spaniolă la ascensiunea lui Adolf Hitler


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol