19 aprilie 2024, 15:08

29 iunie- Să păstrăm Dunărea albastră. Astăzi este ziua ei

La 29 iunie, cele 14 țări din bazinul dunărean celebrează anual împreună unul dintre cele mai mari ecosisteme fluviale din Europa, cu ocazia Zilei Internaționale a Dunării.

Manifestări au loc în toate cele 14 state dunărene, având ca scop adoptarea unor măsuri și strategii comune pentru protejarea fluviului în fața unor amenințări precum poluarea, exploatarea intensivă, seceta sau inundațiile.

Ziua internațională a Dunării a fost instituită în 1994, după semnarea convenției privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului de către Comisia Internațională pentru Protecția Dunării.

Tema propusă de Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR) este „Keep the Danube Blue – Să păstrăm Dunărea albastră!”.

”Noi suntem din partea societății civile, ca și catedră internațională onorifică „Jean Bart”, proiect de platformă de internaționalizare a educației, lansat cu amabilul sprijin al Academiei Române în anul 2012, o mică parte, o mică verigă a celor care încearcă, chiar în aceste vremuri zbuciumate sau împrejurări dramatice în care ne aflăm, să nu lase să treacă neobservată această zi.

Chiar dacă este război în proximitatea României; și aceasta este posibil, fără a da un caracter festivist, totuși să ne permită, considerăm noi, o evaluare a stadiului actual în care se află procesul demarat prin tratatul strategiei UE pentru regiunea Dunării în 2011”, a declarat pentru RRA, profesorul Sever Avram, comisar regional și președinte executiv al Asociației Comunităților Locale Riverane Dunării, coordonator general al catedrei naționale în sprijinul Strategiei regiunii Uniunii Europene a Dunării.

Ziua Europeană Maritimă

”Astăzi este marcată în România și Ziua Europeană Maritimă, care are diverse date de desfășurare în statele membre UE, pentru că, de fapt, interconectarea între fluviile și râurile interioare, din punct de vedere geoeconomic și al biodiversității, turismului culturii a devenit mai importantă decât oricând.

Miza pe care România și-o fixase printr-un proiect flagship a rămas deocamdată un vis relativ utopic, adică interconectarea cerută de partenerii germani între regiunea Rinului și Canal Dunăre – Marea Neagră – Portul Constanța.

Dar aceasta nu înseamnă că probabil ar trebui să renunțăm, pentru că protecția biodiversității de poluare, mai ales în raport cu plasticul, așa-numita restaurare a oceanelor și a râurilor, sunt tema principală a Comisiei Europene în cadrul celor cinci misiuni charter, denumite astfel, în cadrul programului Orizont Europa – „Horizon Europe””, a adăugat profesorul.

”Evident că, dacă îi veți întreba probabil pe edilii locali, au de multe ori poate priorități mult mai dureroase și mai presante, atâta vreme cât suntem pe un loc destul de puțin onorant în multe privințe la nivelul confortului domestic sau pe ultimul loc în ierarhia educației, dacă luăm testele PISA ale organizației OCDE, unde dorim să aderăm.

Dar dacă ne gândim că, de fapt, cauzele sunt mai importante decât efectele, cred că fără apă curată, fără ape, fără o nutriție bună, nu putem vorbi, în general, despre o viață sănătoasă și, cu atât mai puțin, în sens global, despre un „wellbeingness”, o stare de bine pentru toate comunitățile și toți plătitorii taxe și impozite, pentru toți cetățenii români, în ultimă instanță.

El a identificat și câteva dintre principalele riscuri și provocări de mediu cu care se confruntă statele dunărene în acest moment, inclusiv privind diverse lucrări de amenajare, dar și necesitate unor măsuri de protecție a ecosistemului, inclusiv în Delta Dunării?

Sever Avram: Nu sunt un specialist tehnic în domeniu. Privirea noastră panoramică și atunci când am scris cursurile de tip postuniversitar pe care le organizăm atât online, cât și hibrid, împreună cu alte universități și centre de cercetare-inovare, arată totuși că multe dintre deciziile luate sunt fără o întemeiere foarte bazată pe argumente faptice și, în mare parte, în prezent, noi ne confruntăm cu o blocare, de exemplu, a proiectului de un miliard de euro ITI – Delta Dunării.

Este prevăzută o reluare a acestuia, dar până acum 900 de milioane de euro nu au fost folosite de autoritățile române. O investigație judiciară este în curs, dar asta nu ne încălzește când vedem că, de fapt, sume fabuloase se risipesc, adică nu ajung să fie cheltuite, în mare parte prin tergiversări birocratice, așa cum este cazul, după cum știți, și în multe dintre jaloanele PNRR.

Nostalgia Ada Kaleh

Sunt speranțe pentru noi proiecte comune economice de amploare, așa cum există acum, fie la Porțile de Fier sau chiar Canalul Dunăre-Marea Neagră.

”Acelea au fost niște vremuri pe care nu le privesc acum nostalgic sau romantic, chiar dacă insula Ada Kaleh a fost scufundată în mod brutal, fără soluții alternative reale, și e o mare pagubă pentru memoria colectivă acest lucru.

În prezent, ceea ce discutăm și astăzi în foaia de parcurs road map, pe care îl propunem în dezbatere, este de fapt crearea unui așa-numit bulevard albastru sau, cum i se spunea în anii ’80, o magistrală albastră reală, care se reconecteze coridoarele interioare ale râurilor cu partea superioară a Dunării și să ajungă până la Dunărea inferioară, adică, să spunem, până la Sulina, unde Jean Bart, care dă numele catedrei noastre, a înființat, în mare parte la inițiativa sa, împreună cu parteneri europeni, Comisia Europeană a Dunării.

În momentul acesta, potențialul cel mai puțin valorizat în mod eficient și rațional este al portului Constanța, care are în realitate o capacitate mult mai iradiantă, mai energetică, dar, din cauza nemodernizării intermodale, nu poate să implementeze înfrățirea, twinningul pe care îl are cu portul Rotterdam, iar România este evitată de cursele navale, în mare măsură, din păcate, deviată prin Georgia, când e vorba de conectarea cu Oceanul Indian și Oceanul Pacific.

Deci, este foarte mult de lucru la reabilitarea canalului Dunăre-Marea Neagră, de pildă, dar, dacă drenajul acela al șenalului navigabil ar fi realizat de ambele părți și română și bulgară ș.a.m.d.

Cred că Inițiativa Celor Trei Mări, din ultimii ani, care este mare parte o operă ca și Strategia Dunării inițiată de statul român, ar putea integra, după sfârșitul războiul din Ucraina, mai ales în perioada de refacere, și ar conferi României nu doar rolul unei simple frontiere a NATO și UE, ci un rol de pivot mult mai palpabil și mai captivant, în special pentru investitorii străini, care se uită cu ochi foarte atenți la România”, a încheiat profesorul.

 


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol