2 iulie 2020, 12:21

Acum 66 de ani era inaugurat podul care ne duce spre vacanțe. Istoria Podului Prieteniei

Şoferii de autoturisme care trec astăzi podul peste Dunăre, în sensul Giurgiu – Ruse, nu vor achita tariful de trecere. Asta, deoarece se împlinesc 66 de ani de la inaugurarea primului pod peste Dunăre dintre România şi Bulgaria, iar pentru intrarea în Bulgaria nu se plăteşte taxa de 3 euro. Este podul care ne duce, în primul rând, spre concediile din Bulgaria și Grecia. Calea evadării noastre spre zilele libere, de Sărbători, când dăm o fugă în vecini, evitând aglomerația de pe DN1, spre Sinaia și Brașov.

Pod combinat

Este un pod combinat, rutier şi feroviar, cu o secţiune de mijloc, care se poate ridica – spune inginerul Ionuţ Răcănel, conferenţiar la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, citat de RADOR.

”Lung de aproximativ 2.300 de metri, podul are 37 de deschideri, pentru că sunt viaducte de acces de pe fiecare mal, există o simetrie a podului în raport cu axul Dunării, pe care o traversează. Ceea ce este important sunt şi valorile deschiderilor, pentru că podul are patru deschideri de 160 de metri. Şi de asemenea, un fapt inedit şi de utilitate foarte mare pentru traficul pe Dunăre: podul are o deschidere centrală de 86 de metri, care este mobilă. Deci, această deschidere poate fi liftată şi este funcţională şi astăzi”, a declarat Ionuț Răcănel.

La începutul anilor 50, conducătorii României și Bulgariei și-au pus în plan să facă o legătură directă între state, printr-un pod peste Dunăre. Dar proiectul era costisitor, mult peste posibilitățile de finanțare din partea celor două țări vecine, în condițiile grele de după Al Doilea Război Mondial.

În interesul URSS

URSS a decis la acea vreme să pună la dispoziție utilajele care lipseau România și Bulgariei. Și nu doar atât, s-a hotărât finanțarea construcției aproape integral, amintește Digi24.

Este cunoscut drept Podul Prieteniei, însă numele inițial, din acte, este Podul Dunărea. La vremea inaugurării sale, în 1954, era cel mai mare pod combinat (rutier și feroviar) din Europa, la realizarea lui au avut un cuvânt de spus și ingineri români din școala lui Anghel Saligny, iar piesele din care a fost făcut au venit din Cehoslovacia, Ungaria si Polonia, pe lângă România și Bulgaria.

Lucrare sub egida CAER

Fiind o lucrare sub egida C.A.E.R. [Consiliul de Ajutor Economic Reciproc – înfiinţat la 25 ianuarie 1949 şi desfiinţat la 28 iunie 1992], a luat ulterior denumirea cu iz politic de «Podul Prieteniei» [potrivit unor surse, rușii au insistat să se numească astfel – n.a.]. Nu a fost o lucrare româno-bulgară, cum greșit se crede, ci una impusă de sovietici, însă noi am dus greul. Oamenii care au lucrat efectiv la pod, în jur de 5.000, au fost români, iar pe locul doi ca forță de muncă au fost bulgarii.

Proiectarea construcției podului a fost încredințată inginerilor sovietici V. Andreev și Nikolai Nikolaevici Rudomazin.

Ruşii aveau nevoie ca de aer de acest pod, pe unde să treacă, la o adică, blindatele staționate în sudul Basarabiei… A fost o lucrare unitară condusă de un colectiv de ingineri sovietici, având ca şef pe inginerul I. V. Şaprîkin în calitate de director general, ajutat de către inginerul Alexandru Lungu în calitate de director şi inginerul Constantin Stegaru – inginer şef pentru lucrările ce s-au executat dinspre malul românesc, ambii din școala lui Anghel Saligny. Principalele tabliere, cele care duc greul pe centru, au fost făcute în Cehoslovacia și în Ungaria – la Skoda și alte fabrici renumite”, a declarat, pentru historia.ro, muzeograful Mircea Alexa, de la Muzeul Județean „Teohari Antonescu” din Giurgiu.

 

După Revoluție

Istoria sa se leagă de începutul perioadei comuniste și relațiile cu marele vecin de la Răsărit.

Imediat după Revoluție, se ajunsese ca pe podul Giurgiu – Ruse să treacă anual trei milioane de persoane. Cozile de TIR-uri se întindeau pe câțiva kilometri, iar autoturismele așteptau uneori chiar și trei – patru zile ca să treacă granița. Giurgiu a devenit astfel un punct important pe hartă, ca urmare a conexiunii care se face pe aici cu vecinii bulgari spre Turcia, completează digi24.ro.

În anii 90 se duceau mulți români la turci, pentru comerț. Acum, 90% dintre cei care trec Dunărea pe pod sunt turiști, dar și numărul acestora este în scădere, căci și destinațiile românilor s-au diversificat.

 


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.