Incendiul din Grecia a cutremurat la nivel mondial și a bifat unul din evenimentele cu cel mai înalt grad de gravitate din ultimul timp.

La câteva zile de la nenorocirea ce a năpustit asupra poporului grec, încă de găsesc persoane decedate, iar durerea grecilor, devine o ușoară furie, furie ce este îndreptată spre autorități, deoarece se acuză de faptul că aceștia nu au acționat eficient din cauza lipsei unui plan de urgență efecient și corespunzător.

Astfel, în urma știrilor devastatoare, probabil fiecare om de pe această planetă și-a pus aceeași întrebare, anume: „Dacă am fi puși în aceeași situație ca Grecia, am putea face față?”, lucru pe care l-am făcut și noi, ne-am întrebat, dar pentru a avea un răspuns concret, am luat legătura cu purtătorul de cuvânt al IGSU, căpitanul Chircă Ovidiu-Cătălin, care ne-a dezvăluit mai multe informații legate de planul de salvare din România.

• Purtătorul de Cuvânt IGSU, capitan Chircă Ovidiu-Cătălin

Iată ce am discutat:

În cazul în care țara noastră ar fi expusă unei catastrofe asemănătoare cu cea din Grecia, avem un plan de salvare care să corespundă situației?

Pe partea de incendii de pădure, pentru că până la urmă despre asta este vorba, este un risc pe care și România l-a reidentificat, anume, riscul de producere a incendiilor de pădure, iar în acest sens, la nivel național, prin Inspectoratul General al Situațiilor de Urgență, a fost concepută și poate fi pusă în aplicare CONCEPȚIA NAȚIONALĂ DE RĂSPUNS ÎN CAZ DE INCENDII DE PĂDURE. Acesta este un document programatic, care poate fi utilizat atât de către instituțiile centrale din România, cât și de instituțiile locale. Ele le reglementează în primul rând partea de identificare a riscurilor, de asemenea, în această concepție sunt stipulate date despre modul de manifestare, toate generalitățile și până la urmă toate aspectele de interes operațional care pot sprijini desfășurarea unei intervenții într-o astfel de situație.

Concepția respectivă, cum am mai spus, vizează incendiile de pădure care s-au manifestat în România, în special în zonele montane. Probabil în asta constă și diferența dintre țara noastră și Grecia, în zonele de manifestare care sunt foarte diferite, luând în considerare relieful, clima sau așezarea localităților. De exemplu, în România, incendiile de pădure s-au manifestat în zonele montane, zone în care nu prea sunt localități, în care nu se regăsesc locatari.

Dacă ne referim la prevenire, există o Hotărâre de guvern, care reglementează tipurile de risc din România și aici vorbim despre toate cele 23 de tipuri de risc care au fost identificate ca fiind posibile în țara noastră. Prin acest act normativ s-a stabilit cine are rol principal sau secundar.

O să mă refer în primă fază la partea de prevenire, unde rolul principal pentru gestionarea acestui tip de risc este Ministerul Apelor și Pădurilor, pentru că ei sunt în principal gestionarii fondului forestier din România. Ulterior, rolul operativ de intervenție este asigurat de către structurile profesioniste pentru situații de urgență, în speță Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și unitățile subordonat.

În altă ordine de idei, vorbim și de ocoalele silvice, care au rolul de a constrola periodic, de a identifica riscurile care ar putea duce la izbucnirea unui incendiu de pădure. Și bineînțeles, în colaborare cu structurile de pompieri merg și verifică și reverifică toată situația, astfel încât să putem să prevenim un astfel de incident. 

O altă diferență față de ceea ce s-a produs în Grecia, este faptul că nu am avut incendii de pădure de o intensitate atât de mare și de o amploare atât de deosebită așa cum s-a întâmplat la greci, La noi, de regulă, așa cum am mai spus,  sunt în zone montane, iar cazurile cele mai dificile au fost în zonele greu accesibile.

În astfel de cazuri intervenția se realizează prin trei etape foarte importante: intervenția imediată (asigurată fie de personalul de la Ocolul Silvic, sau de cei care sunt cel mai aproape de zona respectivă în colaborare cu ISU, cu pompierii din zona aceea, pentru că noi suntem structurați la nivel județean și repectiv încă un inspectorat la nivel de București-Ilfov). Ulterior, în funcție de evoluția din teren, se poate suplimenta resursele de acolo cu forțe de la alte inspectorate pentru situații de urgenț, practic vorbim de localizarea zonei și dispunerea măsurilor pentru a proteja în primul rând viața populației, bunurile materiale și mediul încojurător. Iar în ultimă fază, au loc și acțiunile de lichidare (stingerea complectă a tuturor focarelor și evitarea reaprinderii).

Pentru o mai bună cunoaștere și conștientizare a pericolului, îmi puteți spune vă rog, care sunt cele mai expuse zone din țara noastră la un astfel de incident? 

În special zonele montane, care sunt frecventate de turiști, în care au loc activități tehnologice, iar acestea sunt practic și cauzele principale care au generat incendii de pădure. De asemenea, mai sunt și zonele care se află în apropierea unor spații cu vegetații uscate, iar pe fondul igienizărilor de primăvară, sau de toamnă când cetățenii desfășoară astfel de activități, focul se poate exitinde și la nivel forestier.

Vorbim de absolut toate zonele montane din România, tot ceea ce cuprinde lanțul muntons al Carpaților.

Având în vedere faptul că majoritatea oamenilor devin victimele unui incendiu, din cauza faptului că nu știu ce trebuie  făcut în aceste circumstanțe preliminarii, cum i-ați încuraja să acționeze în fața unei situații de așa natura?

Reacția cetățenilor este foarte importantă și aici vorbesc de perioada de dinaintea producerea evenimentului, în care noi le recomandăm să respecte toate regulile de prevenire. În primul rând să nu utilizeze surse de foc în interiorul fondului forestier, iar dacă o fac, să fie în zone special amenajate și să se asigure că toate regulile prevăzute în astfel de zone de agrement sunt respectate.

Ulterior, în cazul constatării producerii unui incediu, este vital să anunțe autoritățile prin sistemul unic de apeluri pentru urgențe 112, prin care sunt alertate imediat forțele și să își asigure o autoprotecție minimă, respectiv să se îndepărteze din zonele în care pot fi puși în pericol, apoi, după sosirea echipajelor de intervenție sau a autorităților locale, aceștia pot dispune și de alte măsuri, în funcție de măsura situației de urgență, cum ar fi evacuarea unor spații, fie că vorbim de cele de agrement sau de cele locuite. Aici vreau să menționez faptul că există la nivel național și local, prestabilirea planurilor de evacuare în situații de urgență, respectiv, dacă se impune evacuare urgentă a unei anumite zone, sunt prestabilite chiar și mijloacele tehnice prin care se poate realiza o astfel de acțiune, dar și zonele în care aceștia pot fi duși temporar.

---