Majoritatea avem încredere în memoria noastră, însă ea nu este întotdeauna cea mai fiabilă sursă de informații. Când încrederea este cam mare, câteodată putem fi luați prin surprindere.

N-ar trebui să ne mirăm că nu ne amintim tot ce s-a întâmplat acum o lună sau acum două săptămâni. Dacă ne-am aminti totul, asta ar duce la oboseală excesivă.

Creierul, în consecință, oglindește doar lucrurile cele mai importante și reconstruiește restul; câteodată reușește, iar câteodată inventează.

Ne putem baza măcar pe ceea ce tocmai s-a întâmplat? Din păcate, nici pe asta, scrie publicația poloneză OKO.press.

Există multe motive care explică de ce memoria noastră nu este perfectă. Procesul prin care ne amintim este unul costisitor, iar creierul vrea să reducă acest cost cu orice preț.

Au fost făcute multe experimente care dovedesc lipsa de fiabilitate a memoriei umane. Cele mai multe arată că memoria dă rateuri tot timpul.

Într-un număr recent din PLOS, într-o lucrare intitulată „Văzându-l pe Ɔ, amintindu-ne de C: Iluzii în cazul memoriei pe termen scurt”, cercetătorii descriu rezultatele mai multor experimente.

După cum puteți ghici, în cadrul experimentelor le-au fost arătate subiecților diferite litere – inclusiv perechile lor inversate, imaginea acestora în oglindă.

Cercetătorii au descoperit că, după doar câteva secunde, majoritatea subiecților credeau că tocmai au văzut o literă normală, în loc de una inversată, în oglindă.

Cel mai adesea subiecții erau convinși de fiabilitatea memoriei lor, deși aceștia au greșit în proporție de 19 până la 26 la sută dintre cazuri.

Așadar, memoria pe termen scurt este doar puțin mai credibilă comparativ cu memoria pe termen lung. Literatura de specialitate face diferența între memoria pe termen scurt (informații de care ai nevoie câteva secunde sau minute, dacă acestea ar fi păstrate în minte mai mult timp ar aglomera inutil creierul) și memoria pe termen lung (aceasta este durabilă și poate evolua în baza informațiilor adunate pe parcurs).

---