Știți ce este viermele de făină? Unii dintre voi poate că nu au auzit de el, așa că o să încercăm să lămurim situația. Alții știu despre ce se face vorbire și probabil ca în cazul vaccinului, au opinii ferme. Ce ziceți, totuși, de opinia unui medic?

Treaba stă cam așa. În anul în care continuăm să ne zbatem sub alerta sanitară (provocată, spun unii, de consumarea a cine știe ce anumale scârboase prin China) se deschide o discuție, la fel de scârboasă. Cel puțin la prima vedere. Cea a punerii în consum al viermelui de făină.

Poate că este și vina viermelui. Poate că avea nevoie de ceva PR și, clar, de un rebranding. Pentru că, dacă ai acest nume, este greu de intrat pe piața europeană de volum. Poate, cel mult, la Nuba…

Bun de consum

Viermele de făină, care tocmai a fost declarat bun de consum în Uniunea Europeană, nu conține nimic special, ci este doar o sursă viabilă de proteine  acolo unde alternativele lipsesc, spune tranșant dr. Mihaela Bilic, medic nutriționist.

Desigur, nu este cazul în Europa, zona de pe glob unde există cea mai mare abundență alimentară, dar probabil se vor găsi amatori care să-i încerce, fie din curiozitate, fie din plictiseală sau snobism alimentar.

Tabuurile alimentare diferă foarte mult de la țară la țară și ceea ce noi, europenii, și noi, românii, considerăm a fi comestibil ar putea fi substanțial diferit de ceea ce se mănâncă în alte zone ale lumii.

Și nu e o chestiune de moft. Noi în Europa suntem niște consumatori privilegiați, avem o abundență alimentară fără precedent în istoria omenirii, o abundență care în alte părți ale lumii nu există. Oamenii aceia nu mănâncă de voie, ci de nevoie, spune Mihaela Bilic.

De voie sau de nevoie?

“Viermele de făină care tocmai a fost aprobat ca bun pentru hrană în Uniunea Europeană este un vierme cunoscut, poate, unora dintre noi, din copilărie. Cei care aveam bunica la țară își amintesc că dacă nu erau ținute cum trebuie, într-un săculeț de pânză, dacă era umezeală, făina și mălaiul erau date prin sită, ca să separe acest vierme de făină: era ca o larvă, care face în jurul lui un fel de pânză de păianjen. Deci, acest vierme există dintotdeauna și la noi”, explică doctorul.

“Noi conviețuim cu aceste vietăți. Nu uitați, apropo de ce înseamnă încărcătura noastră microbiană, că avem de zece ori mai multe microorganisme în corpul nostru decât celule. La 60 de kilograme, o persoană are 2 kilograme de microorganisme cu care coabitează. Doar că nevăzându-le, avem impresia că nu există. Și neavând nevoie să le mâncăm, le percepem cumva ca fiind negative.”

Mihaela Bilic nu exclude posibilitatea ca printre europeni, chiar dacă ei au alternative de hrană, să existe destui amatori și pentru viermii de făină. „Cine știe”, spune Mihaela Bilic, ”poate prețul lor o să-i facă de negăsit și o să fie persoane care caută ceva exotic, însă categoric acest vierme nu conține ceva special. Este mai degrabă o inovație la capitolul alimentar. Noi în Europa n-am avut astfel de soluții alimentare. Dar amatori ar putea exista, măcar și din curiozitate – ca să nu zic și din plictiseală și prea mult bine”, a fost de părere nutriționista la Digi24.

Concluzie?

Dr Bilig este tranșantă: “Sigur că în momentul în care ai alternativă, de ce te-ai chinui să mănânci așa ceva? Mai bine mâncăm o friptură – cât timp o mai avem”.

Totuși. Ce-i cu viermele

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a aprobat miercuri utilizarea ca aliment de uz uman a viermilor de faină, relatează Reuters. Larvele gândacului denumit popular morar, iar științific Tenebrio molitor vor putea fi folosite ca atare sau uscate. Ca ingrediente pentru curry sau sub formă de făină pentru prepararea biscuiților, pastelor și pâinii.

Confundate uneori cu viermii, larvele de insecte sunt deja acceptate în Europa ca hrană pentru animale. Sunt bogate în proteine, grăsimi și fibre și ar putea fi urmate ăn farfuriile europenilor și de alte insecte, apreciază chimistul Ermolaos Ververis, specialist în alimentație la EFSA.

 

---