Se știa de multă vreme că, în cazul COVID-19, contaminarea prin suprafețe este redusă. Însă acum CDC – Centru american pentru Controlul Bolilor – folosește cuvântul “show”. SPECTACOL. Da, e ste vorba de dezinfectarea suprafețelor ca protecție anti-COVID.

“Disinfecting surfaces to prevent COVID often all for show”, arată CNN din surse CDC. Da, este cel puțin ironic, nu? Pentru că multă vreme credam altceva…

Riscul contaminării cu COVID-19 de pe suprafețe este redus, transmiterea prin aer este mult mai importantă – iar oamenii care dezinfectează obsesiv suprafețele fac mai mult rău decât bine, avertizează, din nou, CDC.

Este același lucru subliniat și de Răzvan Cherecheș, profesor de sănătate publică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, prin decembrie. Amănunte AICI

Riscul, mai mare la interior decât la exterior

„CDC a stabilit că riscul transmiterii de pe suprafețe este scăzut, secundar rutelor primare de transmitere a virusului prin contact direct cu picături sau aerosoli”, a spus Vincent Hill, șeful diviziei de prevenire a bolilor transmise prin intermediul apei, într-un briefing telefonic susținut de CDC și citat de CNN.

A adăugat că riscul transmiterii prin atingerea unei suprafețe, deși mic, este mai ridicat la interior.

În exterior, soarele și alți factori pot distruge virusuri. Virusul moare „repede” pe suprafețe poroase. Dar poate persista mai mult pe cele dure din interior.

Primele 24 de ore, cele mai importante

Cercetările au mai arătat că transmiterea de pe suprafețe este mai probabilă în primele 24 de ore după ce o persoană a fost infectată. Și că în căminele în care o persoană era infectată ratele de transmitere au fost mai mici când suprafețele au fost curățate și dezinfectate.

Curățarea suprafețelor nu este o pierdere de timp, dar nu este singurul mod și nici cel mai important de reducere a riscului, a spus CDC.

Centrul și-a reînnoit îndrumările pentru curățarea și dezinfectarea suprafețelor în locuri publice, în vederea reducerii transmiterii.

Dezinfectarea suprafețelor ca protecție anti-COVID. Săpunul sau detergentul – suficiente

„În cele mai multe situații, curățarea suprafețelor cu săpun sau detergent, nu dezinfectarea, este suficientă pentru a reduce riscul oricum mic de transmitere de pe suprafețe”, a spus Hill. Dezinfectarea suprafețelor este de regulă nenecesară. Dacă nu a fost prezentă în ultimele 24 de ore o persoană bolnavă sau testată pozitiv cu Covid-19.”

El a mai spus că zonele de contact frecvent, ca întrerupătoarele și clanțele, trebuie curățate cu prioritate.

Agenții casnici de curățare sunt periculoși.  „Teatrul igienei.”

Oamenii pot utiliza produse pentru curățenie spre a se proteja de COVID-19, dar greșelile pot avea consecințe periculoase, a mai adăugat Hill. Curățarea și dezinfectarea frecventă a suprafețelor poate avea un impact minim asupra transmiterii virale și contribuie la „teatrul igienei.”

„A face un spectacol” din curățenie și dezinfectare „poate da persoanelor un sentiment de siguranță că sunt protejate de virus, dar poate fi un sentiment fals dacă nu sunt respectate constant alte măsuri de protecție ca purtatul măștii, distanțarea fizică, igiena mâinilor”, a mai spus Hill.

„De asemenea, îi poate face pe oameni mai neglijenți în adoptarea măsurilor importante de protecție.”

Dezinfectanții înșiși pot prezenta riscuri

Date suplimentare arată că dezinfectanții înșiși pot prezenta riscuri. „Investigații publice au arătat că unii oameni pot în mod intenționat bea, inhala sau pulveriza pe piele dezinfectant. Fără să înțeleagă că astfel își fac rău”, a spus el.

Apoi a citat o cercetare a CDC din iunie 2020, care a arătat că 58% dintre oameni nu știau că înălbitorul nu trebuie amestecat cu amoniac. Deoarece se formează un gaz toxic care afectează plămânii.

Și înălbitorul poate fi dăunător. „19% își spală alimentele cu înălbitor, care poate ajunge în consum dacă nu este bine spălat, iar înălbitorul este toxic. 18% utilizează înălbitor direct pe piele, ceea ce poate provoca arsuri și iritații.”

Stați așa! Dar lampile UV?

Și metodele alternative de dezinfectare a suprafețelor pot fi o pierdere de timp sau chiar riscante, a mai spus CDC în îndrumările reînnoite. „Eficacitatea unor metode de dezinfectare a suprafețelor ca ultrasunetele, radiațiile UV de mare intensitate, lumina LED albastră, împotriva virusului care provoacă Covid-19 nu a fost încă complet verificată.”, scrie Hotnews.

Dezinfectarea suprafețelor ca protecție anti-COVID. Studiu australian. Atenție, totuși, la bani și telefoane mobile

Acest lucru nu înseamnă că virusul nu rămâne pe suprafețe. Sunt unele care trebuie luate în considerare. Precum bancnotele sau ecranele telefoanelor mobile.

Noul coronavirus poate rămâne activ săptămâni întregi pe bancnote, sticlă și alte suprafețe cu care ne întâlnim în viața de zi cu zi. A constatat cel mai performant laborator de biosecuritate al Australiei. Studiul atrage atenția asupra riscurilor pe care le aduce manipularea banilor, a echipamentelor cu touchscreen sau a diferitelor mânere și bare, scrie Bloomberg.

Cercetătorii de la Centrul Australian pentru Prevenirea Bolilor au arătat că SARS-CoV-2 este „extrem de puternic”. Reușind să supraviețuiască la temperatura camerei (20 de grade Celsius) timp de 28 de zile pe suprafețe line precum ecranele telefoanelor mobile sau bancnotele de plastic.

În timp ce durata de supraviețuire a virusului gripal este de 17 zile.

În același timp, coronavirusul are tendința de a rezista mai bine pe surpafațe fine, lipsite de asperități, comparativ cu cele mai aspre, cum ar fi bumbacul, este de părere GlobalNEWS.

Obiecte periculoase

Cercetătorii recunosc însă că rolul precis în transmiterea virusului jucat de diverse suprafețe, timpul de contact cu aceste suprafețe pentru a se ajunge la o infectare, precum și cantitatea de virus care ar fi necesară pentru o contaminare rămân de determinat.

Ecranele telefoanelor mobile, bancomatele, automatele de plată de la supermarketuri, punctele de check-in din aeroporturi sunt astfel de obiecte care sunt atinse frecvent de mai multe persoane.

Și care nu sunt dezinfectate în mod regulat putând reprezenta un risc de infectare cu SARS-CoV-2, arată cercetătorii.

Ei atrag atenția cu precădere asupra bancnotelor, care au o mare circulație. De altfel, înainte chiar de a fi declarată pandemia de coronavirus, China proceda la decontaminarea bancnotelor de hârtie, iar măsuri similare au fost avute în vedere și în Coreea de Sud și SUA.

Alte două studii

Două studii, efectuate de oameni de ştiinţă de la Institutul Federal Elveţian de Ştiinţă şi Tehnologie Acvatică (Eawag), Imperial College London şi Tufts University din SUA, au demonstrat că riscul de a contracta COVID-19 prin atingerea suprafeţelor contaminate este foarte redus, ”mai mic de 5 la 10.000”, însă deloc neglijabil în anumite condiţii.

În primul studiu, realizat în perioada aprilie-iunie 2020 în zona Boston, Massachusetts, cercetătorii au analizat 350 de eşantioane prelevate de pe suprafeţe frecvent atinse în viaţa de zi cu zi, cum ar fi mânerele uşilor de la intrarea în sedii de companii, tastatura ATM-urilor (bancomate), pompe de benzină şi butoanele semafoarelor.

Potrivit constatărilor, publicate joi, 29 dintre aceste suprafeţe (circa 8%) prezentau urme ale noului coronavirus, însă concentraţiile virusului erau ”atât de reduse încât riscul de infectare prin atingerea unei suprafeţe contaminate a fost estimat a fi scăzut” – ”mai mic de 5 la 10.000”.

Citește și:

Treceți-l pe lista de cumpărături! Ozonul dezinfectează suprafețele contaminate

Pe aceeași temă

CORONAVIRUS. Infectarea de pe obiecte, extrem de redusă

 

---