25 februarie 2020, 7:51

CFR-ul, poveste cu final nefericit. O istorie a evenimentelor care au dus la degradarea unui sistem

Recent, angajații CFR au fost în grevă pentru că cei din conducere au refuzat semnarea unui contract care asigura întreținerea trenurilor. Aceștia și-au încetat complet activitatea, iar mai multe trenuri au avut întârzieri și întregul sistem a fost blocat, până când un alt contract a fost semnat.

Conflictul a pornit de la faptul că CFR Călători nu a vrut să prelungească un contract care avea ca scop revizia locomotivelor care, potrivit specialiștilor, ar trebui să intre în revizie din trei în trei zile, anunța Digi24. 

Greva istorică din Atelierele CFR Griviţa, exemplu pentru prezent

În urmă cu 87 de ani, în București avea să se scrie o pagină importantă pentru istoria ceferiștilor. O mare parte din muncitori, nemulțumiți de condițiile grele de muncă și de salariile foarte mici, au decis să iasă în stradă și să își strige nemulțumirile față de sistem, intrând în grevă, în urma căreia șapte persoane și-au pierdut viața.

Vasile Roaită a fost, fără doar și poate, cea mai cunoscută voce din timpul grevei, poveștile spunând că el ar fi fost și cel care a tras semnalul de alarmă ce a condus la începutul revoltei istorice.

Pentru a putea reduce efectele cauzate de revoltă, în anul 1932 Guvernul României a implementat o serie de măsuri drastice, ca urmare a crizei din 1929. Acestea au afectat o mulțime de oameni, printre care și angajații CFR, întrucât unele intenții vizau chiar micșorarea salariilor angajaților din cadrul Atelierelor CFR din București.

Așa se face că, în memoria celor întâmplate atunci, ceferiștii știu să își impună punctul de vedere prin grevă și nu ezită deloc să o facă. În anul 2005, angajații CFR au fost în grevă japoneză, protestul lor neafectând în niciun fel circulația trenurilor. Salariații au cerut atunci majorarea salariilor cu 10% şi încheierea unui nou contract de muncă până la sfârşitul acestei luni, aunța rador.ro.

Declinul economic al CFR

Din 2008 și până în prezent, CFR călători a pierdut exact 4.200 de angajați. Dacă în anul anul 2008 compania de transport avea aproximativ 170.000 de angajați, în prezent instituția a mai rămas doar cu 128.000 de salariați.

Același declin poate fi observat și în cazul structurii CFR Marfă, acolo unde lucrurile au stat mult mai prost, întrucât în 2013, în urma privatizării compania a concediat mai bine de 2000 de angajați.

Așa se face că CFR a mers din rău în mai rău. Mare parte din structurile feroviare sunt în stare deplorabilă, multe dintre acestea fiind scoase din uz. Același lucru se întâmplă și în cazul garniturilor de tren, în care vara este extrem de cald, iar iarna ai toate șansele de a ajunge la destinație degerat, la propriu.

Autoritățile dau în general vina pe lipsa banilor și au dreptate. La o scurtă privire aruncată asupra profitului instituției putem vedea că aceasta este pe minus, cu pierderi de aproximativ 102 milioane de lei, doar în ultimii doi ani.

Prima cale ferată a României a rămas doar o amintire

Declinul economic al companiei feroviare a dus în timp și la degradarea întregului sistem. Așa se face că prima cale ferată a României, pe lângă multe altele, au rămas în paragină și au fost oprite circulației. Cu toate acestea, reabilitarea ei a rămas întotdeauna prioritatea numărul unu a fiecărui ministru al transporturilor, cel puțin la nivel declarativ.

Construcția acesteia a fost concesionată unei firme britanice, iar lucrările au durat din septembrie 1865 până în august 1869, cu o întrerupere de câteva luni. Calea ferată avea capătul în Portul Giurgiu, ceea ce a condus, în scurt timp, la o dezvoltare substanțială a zonei, acesta devenind și primul port din România cu cale ferată directa până în București.

Tot pe aici trecea și celebrul Orient Expres, trenul care făcea legătura între Paris și Istanbul, prima oprire a acestuia fiind la gara Comana.

Toate acestea urmau să aibă un final nefericit în 2005. Din cauza faptului că tronsonul nu mai fusese reabilitat, stâlpii de susținere a podului de peste râul Argeș s-au prăbușit, iar traseul a fost închis. Vina, la fel ca și responsabilitatea construirii unui alt pod, au fost aruncate de la o instituție la alta, urmând ca în final de vină pentru accident să fi fost: inundațiile.

Localnicii au însă o teorie mult mai credibilă. Aceștia susțin că, de fapt, vinovat a fost un șantier de exploatare a nisipului care se afla la o distanță extrem de mică de podul din Grădiștea.

În 2020 se împlinesc 15 ani de când, prima cale ferată din România, București – Giurgiu, a devenit doar o amintire, iar oficialii încă promit oamenilor că vor circula cu trenul, dar nimeni nu mai crede nimic.

Este nevoie de o reconstrucție aproape de la zero a tronsonului, întrucât pe mari porțiuni din aceasta nu se poate călătorii în condiții de siguranță, anumite restricții de viteză fiind impuse încă dinaintea căderii podului. Mai mult, toate gările sunt în paragină, nefiind funcționale, iar o mare parte din acestea au fost distruse complet.

Servicii tot mai proaste și infrastructură nesigura

În tot acest timp, călătorii au cel mai mult de suferit. Serviciile oferite de CFR sunt inumene, indiferent de anotimp, iar oamenii au făcut adesea plângeri care au trecut neobservate de oficialități.

Pe timp de vară oamenii se plâng de căldura insuportabilă din vagoane, cauzată de lipsa aerului condiționat. Așa se face că pe vreme caniculară, în trenuri temperaturile ajung și la 44 de grade Celsius, întrucât unele geamuri fie nu se deschid, fie nu sunt suficiente.

Iarna situația se întoarce la 180 de grade. În vagoane este frig, zăpada intră prin ușile care nu se mai închid sau prin garniturile geamurilor, iar temperaturile sunt similare cu cele de afară.

Mai mult decât atât, potrivit datelor generate de Agenţiei Feroviare Europene, anul trecut țara noastră, împreună cu Ungaria au înregistrat cel mai mare număr de accidente feroviare cu impact semnificativ, în România având loc 132 de accidente. Acestea au avut loc atât pe șine, cât și la trecerile la nivel cu calea ferată, acolo unde lipsa barierelor provoacă adesea accidente.

Potrivit indicatorilor de siguranță feroviară, un număr semnificativ de accidente, 34, s-a produs în România la trecerile la nivel cu linia de cale ferată, conform Jurnalul.antena3.ro.

Sursă foto: Puterea


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.