22 ianuarie 2022, 3:57

Cum a recunoscut aviatorul Louis Blériot Bucureştiul după fumul gros al grătarelor făcute de români

Louis Blériot a fost un aviator, inginer şi inventator francez care a construit primul monoplan funcţional. În 1909, el a fost primul om care a realizat un zbor complet deasupra unei întinderi mari de apă, traversând Canalul Mânecii într-un aparat mai greu decât aerul.

La 18 octombrie 1909, Blériot a prezentat un zbor demonstrativ, în faţa Familiei Regale, a primului-ministru I.C. Bratianu şi a peste 10.000 de bucureşteni, deasupra hipodromului Băneasa, scrie Mediafax.

Minunea tehnicii, „avioplanul”

Bucureştiul nu văzuse niciodată atâţia oameni adunaţi laolaltă, câţi au venit la Băneasa, neştiind dacă să-şi creadă ochilor sau nu. Minunea tehnicii, zborul cu „avioplanul”, s-a petrecut cu mari emoţii şi suspecte amânări în octombrie 1909, notează Stelian Tănase pe blogul său.

S-au estimat atunci 40.000 de oameni, plătitori de bilet, care au călcat gazonul proaspăt înierbat al hipodromului de la Băneasa pentru a participa la mondenitatea tehnico-ştiinţifică nemaivăzută la Bucureşti, zborul cu „avioplanul” executat de celebrul aviator francez Louis Bleriot.

A traversat Canalul Mânecii

El făcuse deja senzaţie în lumea întreagă, căci la 25 iulie 1909 traversase Canalul Mânecii, plecase de la Calais şi aterizase în Anglia, ziarul „Daily Mirror” chiar punând un premiu de 25.000 de lire la bătaie pentru aşa o ispravă senzaţională. Frenezia a cuprins Bucureştiul„, scrie Stelian Tănase.

Istoricul Silvian Ionescu o descrie: „Din momentul în care se anunţă sosirea la Bucureşti a lui Bleriot, hotelurile nu mai fac faţă cererilor, sunt introduse trenuri suplimentare, se fac reduceri pe căile ferate, elevii şi funcţionarii publici capătă zi liberă pe 14 octombrie, chiar tribunalele funcţionează cu program redus şi în decurs de o jumătate de oră, o oră sunt judecate sau amânate peste o sută de procese. La Înalta Curte de Casaţiune nu se deliberează decât 20 de minute. Chiar negustorii şi proprietarii de restaurante cer de la Prefectură permisiunea ca în după-amiaza zilei de 14 octombrie să-şi închidă stabilimentele”.

Negocieri

Bleriot a acceptat invitaţia contra a 80.000 de lei. Negocierile cu impresarii lui s-au purtat la Budapesta, după semnarea contractului o problemă rămăsese însă nerezolvată.

Trebuia ales locul unde va avea loc, bine, era clar că în Bucureşti, dar aici nu aveai terenuri amenajate, n-aveai de unde alege şi nici timpul necesar pentru a pregăti unul. Atunci, Bibescu s-a gândit la hipodromul de la Băneasa, care fusese înierbat de curând şi arăta impecabil. Trebuia însă convins Alexandru Marghiloman, care făcuse eforturi deosebite pentru a-l înierba. Marghiloman a prevăzut că mulţimea va distruge gazonul, dar a acceptat, îşi dădea seama că e un moment unic in istoria României”, povesteşte comandorul Sandachi.

Petrecerea de la Capşa

Totuşi a fost o dezamăgire. În ziua de 14 octombrie 1909, Bleriot n-a putut zbura la Bucureşti. „Experienţa“ a trebuit să fie amânată.

Adevărata cauză pentru care demonstraţia aeriană pe care legendarul Bleriot trebuia să o facă la Bucureşti este dezvăluită abia în anul 1936 de către redactorul “Realităţii Ilustrate” – Alex. F. Mihail.

„În acea zi, la 14 Octombrie 1909, mai mulţi tineri ingineri români, camarazi de promoţie ai lui Blériot, la „Ecole Centrale” din Paris au crezut de cuviinţă, să dea în onoarea colegului lor iubit, un banchet la Capşa. Tinerii, în loc să fixeze banchetul după terminarea „experienţei de sbor”, s’au grăbit să-l organizeze la ora 12, adică cu două ore înainte de meeting. Sărbătoritul, foarte vesel şi bine dispus, a avut prilejul să aprecieze calda prietenie a camarazilor, priceperea bucătarilor români, dar şi calitatea excelentă a vinurilor de Drăgăşani, Odobeşti, Cotnari, precum şi a celorlalte podgorii. Se spune că la un moment dat, Bleriot, în culmea entuziasmului, ar fi ridicat un toast în cinstea regelui dac Burebista, care, în înţelepciunea lui, n’a distrus chiar toate viile de pe meleagurile noastre, după cum se spune de obicei. Când petrecerea era mai în toi, iar convivii uitaseră cu desăvârşire despre meeting, a venit în grabă, cu automobilul, un sol de la Băneasa, din partea comitetului organizator al „Automobil- Clubului”:

– Miile de oameni aşteaptă cu nerăbdare să aclame pe aviator… — spuse acesta agitat.

–  Nu mai e de pierdut, nici o clipă… A sosit curtea regală!…”, arată Alex. F. Mihail.

Ce a fost la faţa locului

Ce s-a întâmplat miercuri, 14 octombrie, la ora 2.00, când era programată demonstraţia aviatică?

Nimic, pentru că, în momentul în care mecanicii au scos avionul din hangar să-l pună în mişcare, motorul şi elicea s-au rupt. Închipuiţi-vă o mulţimea de 40.000 de oameni care au plătit să vadă ceva şi nu primesc ce vor. Din loja regală, regina Elisabeta coboară curioasă să vadă ce s-a întâmplat. Salvator pentru Bleriot, căci mulţimea începuse să-l vadă ca pe un şarlatan, dar după ce regina vorbeşte cu el e văzut ca o victimă.

Comandorul Sandachi povesteşte ce zvon a început să circule pe seama eşecului: „Unii au tras concluzia că a fost vorba de un sabotaj al reţelei de spionaj germane. Chiar Bleriot, care-si construise avionul, întrebat ce s-a întâmplat, a spus ca nu-şi explică. Atunci a intervenit prinţul Bibescu, împreună cu o persoană sus-pusă care a dorit să-şi păstreze anonimatul, e vorba de ambasadorul Franţei la Bucureşti, ca să salveze spectacolul. În numai câteva zile, o elice şi un motor nou, cu tot cu rezervă, au sosit în Gara de Nord, totul în cel mai mare secret, fusese doar vehiculată ideea sabotajului.”

Zborul

Demonstraţia aviatică este anunţată pentru duminică la prânz. Pe hipodrom s-au adunat şi mai mulţi oameni decât prima dată. Momentul adevărului sosise. „La ora 3.00, emoţia, vacarmul, tensiunea ating maximumul. Bleriot urcă in avioplan, cum se numea la vremea respectivă, şi pe hipodrom se face o linişte cumplită. Elicea se învârte, începe să ruleze, se înalţă spre Bucureştii Noi, apoi face viraj şi se întoarce în faţa tribunei oficiale. Entuziasmul e de nedescris, pălăriile zboară în aer, din tribuna oficială sar prinţul moştenitor Ferdinand, prinţul Bibescu, primul-ministru şi coboară să-l felicite pe Bleriot pe pistă. La ora 4.00 are loc al doilea zbor, Bleriot se ridică la peste 70 de metri înălţime până aproape nu se mai vede, iar la ora 5.00, la al treilea zbor, avionul dispare câteva minute în înaltul cerului. Când se întoarce, Bleriot reuşeste o aterizare la punct fix, chiar în faţa tribunei oficiale”, povesteşte Silvian Ionescu. O nouă eră fusese deschisă, scrie Stelian Tănase.

Filmul Casei Pathe

Casa Pathe a făcut, la acea vreme, un film-reportaj despre acest zbor, intitulat “Bleriot zburând la Bucureşti”. Un fragment din acest film a fost folosit şi în filmul documentar „Scene din viaţa si domnia Regelui Carol I”, realizat de Tudor Posmantir in 1933.

Legenda spune că Louis Blériot nu a reuşit să identifice de sus Bucureştiul, Capitala având la acea vreme foarte puţine clădiri mari şi recognoscibile. Celebrul aviator şi-ar fi dat seama că se află deasupra Bucureştiului după fumul gros produs de sutele de grătare pe care le făceau locuitorii.

Istoria consemnează faptul că zborul demonstrativ de la Băneasa ar fi trebuit să aibă loc cu 4 zile înainte, la 14 octombrie 1909, zi în care aviatorul ar fi petrecut la Casa Capşa încă de la primele ore ale dimineţii. Blériot a „uitat” să ajungă la hipodrom la ora stabilită, motiv pentru care a lăsat, la propriu, cu ochii în soare un public de elită, din care făceau parte Regina Elisabeta, principele Ferdinand şi fiul său, principele Carol, principesele Maria, Elisabeta şi Mărioara, dar şi principesa Bibescu.

Ideea cu aripa

Presa vremii notează despre rateul de la 14 octombrie că, fiind înştiinţat că sosise familia regală, Bleriot a decis totuşi să meargă pe câmpul de unde trebuia să decoleze, deşi ştia că nu va putea zbura, scrie site-ul deieri-deazi.blogspot.com.

Bleriot şi-a trecut mâna peste frunte. Cei de faţă nu prea au înţeles bine despre ce e vorba. După o scurtă consfătuire au hotărât să nu-l lase pe camaradul lor să plece dintre dânşii.
– Totuşi mă duc! — a exclamat el în cele din urmă.
Ajuns pe câmp, se spune că — într’un moment de fericită inspiraţie — a rupt intenţionat aripa elicei şi a aruncat-o, dându-şi seama, probabil, că nu va putea efectua sborul. Ne grăbim să arătăm că, a doua zi, a scos din vagonul său, de la gară, altă elice, de rezervă, înlocuind pe cea stricată.
Buna regină Elisabeta, care după cum am arătat se afla la hipodrom, profund afectată, nefiind nici ea precis informată, a invitat imediat pe Bleriot în loja ei din tribune. Ce a vorbit acolo tânărul aviator şi ce explicaţii a dat Suveranei nu se ştie, căci Carmen Sylva, în îngăduinţa ei, n’a reprodus niciodata ciudata conversaţie”
, nota presa vremii.

Ziarele, după vremuri, au publicat “darea de seama” a dejunului de la Capşa, “terminat la ora 2”, cu o parte a discursurilor rostite şi cu “Menu-ul”, înşirând lista tuturor vinurilor selecte şi a şampaniei ce au figurat pe masa veselei agape, pe care tinerii şi veselii centralişti au dat-o în cinstea colegului lor de promoţie.

Surse foto: deieri-deazi.blogspot.com, stelian-tanase.ro


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.