1 decembrie 2020, 14:12

Dar cu monahii ce-ați avut? Ziua în care s-au închis mănăstiri, căci ”s-a dat” decret

O zi de 28 octombrie va rămâne cu siguranță ca una neagră pentru acest neam: cea din 1959. Când ”s-a dat decret”, cum se spunea atunci, iar viața monahală a fost complet bulversată.

Cu 61 de ani în urmă apărea Decretul nr. 410, adoptat de conducerea Marii Adunări Naţionale, care prevedea desfiinţarea unor mănăstiri şi a asociaţiilor religioase, precum şi scoaterea din monahism a mai multor călugări.

Doliu pentru monahism

Aplicarea acestui decret, între anii 1959 şi 1964, prin forţă şi ameninţări, a constituit o perioadă de doliu pentru monahismul românesc şi pentru Biserică: 92 de mănăstiri au fost desfiinţate, închise ori folosite în scopuri sociale şi în jur de 4.700 de călugări şi monahi au fost scoşi din mănăstiri.

La începutul anului 1958, ministrul de Interne Alexandru Drăghici propunea desfiinţarea seminariilor monahale, interzicerea accesului călugărilor în Institutele de Teologie de grad universitar, interzicerea înfiinţării de noi mănăstiri, ca şi limitarea accesului în cinul monahal. Majoritatea prevederilor cuprinse în proiectul lui Drăghici s-au regăsit şi în Decretul nr. 410/1959, scrie RADOR.

”Dacă instituţia Bisericii a fost supusă tuturor restriştilor politice, au existat locuri în care spiritualitatea ortodoxă se păstra neatinsă: mănăstirile, schiturile şi refugiile schimnicilor. Spre acestea şi-au îndreptat comuniştii cele mai furibunde atacuri.
Încă în 1956 Securitatea evacua prin forţa armelor mănăstirea Vladimireşti, iar la 28 octombrie 1959 autorităţile comuniste au emis decretul 410, care ordona desfiinţarea a mai mult de două treimi din totalitatea mănăstirilor”, explică în pagina sa web, Memorialul Sighet.
Decretul a fost aplicat direct de Securitate, fără concursul Patriarhiei, potrivit sursei citate.
Conform Ziarului Lumina, noul regulament al mănăstirilor prevedea că se exclud de la intrarea în monahism următoarele categorii de persoane: persoane minore, persoane care nu au minimum şapte clase elementare, persoanele care au săvârşit abateri de la regulile monahale, cele care au suferit condamnări de drept comun, „elemente contrarevoluţionare“, precum şi cei cunoscuţi cu „manifestări duşmănoase“ la adresa regimului comunist.

Prevederile regulamentului aveau caracter retroactiv

Prevederile regulamentului aveau caracter retroactiv. Prin urmare, toţi monahii şi monahiile care nu îndeplineau noile criterii urmau să fie scoşi din mănăstiri.
În perioada decembrie 1958-martie 1959, Securitatea a organizat împreună cu reprezentanţii Departamentului Cultelor o amplă campanie de verificare a întregului personal monahal, stabilind pe cei care îndeplineau criteriile de excludere, respectiv peste 3.000 de persoane.
Decretul 410 a putut fi însă aplicat doar parţial datorită împotrivirii patriarhului şi spiritului de solidaritate al mărturisitorilor credinţei din lăcaşurile monahale, care în felul acesta au salvat continuitatea şi demnitatea Bisericii, scrie Memorialul Sighet.
Memorialul prezintă un referat al Securităţii din 27 martie 1959, aprobat de ministrul Alexandru Drăghici, având ca obiect preconizata desfiinţare a mănăstirilor. Printre motivele invocate pentru desfiinţarea mănăstirilor „era şi activitatea contrarevoluţionară” desfăşurată în mediul monahal.
Sursa foto: ziarul Lumina

ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

  1. Adrian

    28 octombrie

    Oamenii stia artrebui sa si gaseasca o munca reala… Observam cu totii cum acesti clerici isi comanda masini de sute de mii de eruro in conditiile in care salariul lor este de cateva zeci de mii de lei.

    Dupa parerea mea, doar cine produce un fel de valoare ar trebui recompensat nicidecum astia.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.