2 decembrie 2020, 18:15

Impredictibilitatea, nocivă psihicului uman. Cum ne afectează pandemia

Din cauza pandemiei de coronavirus, milioane de oameni sunt nevoiţi să rămână acasă, în izolare. Ce consecinţe poate avea singurătatea asupra psihicului?

Singurătatea este contagioasă. Este rezultatul unui amplu studiu efectuat în 2009, din care reiese şi că fumatul sau supraponderalitatea sunt molipsitoare.

Emoțiile sunt molipsitoare

Dacă, de exemplu, prietenul meu se simte singur, e foarte posibil ca şi eu să încep, cu timpul, să mă simt aşa. În fond, aceste reacţii sunt cunoscute în domeniul psihologiei. Emoţiile sunt într-adevăr molipsitoare, pentru că suntem fiinţe sociale. De aceea ne „contaminăm” şi emoţional, scrie Deutsche Welle.

Cel mai important instrument de apărare în faţa coronavirusului pe care noi oamenii îl avem la dispoziţie este sistemul nostru imunitar. Ştim foarte bine ce ne ajută la întărirea sistemului imunitar, de pildă plimbările în aer liber. Evident, cel mai indicat ar fi să le facem acolo unde nu întâlnim lume, cum ar fi în pădure.

Este dovedit faptul că plimbările prin pădure timp de o oră sau, şi mai bine, timp de două ore, ajută la întărirea sistemului imunitar. A rămâne numai în casă dăunează sistemului imunitar. Amănunt şi mai important în cazul familiilor cu copii.

Oamenii, diferiți la gradul de teamă

Oamenii sunt diferiţi în ceea ce priveşte gradul lor de teamă. Există mereu oameni care atunci când aud de o boală, se baricadează în casă şi îşi fac provizii exagerate, de teamă să nu se contamineze. Şi, tot aşa, există persoane care nu-şi fac griji şi-şi continuă cursul vieţii, ies din casă, se întâlnesc cu prietenii. Există iarăşi alţii care folosesc prilejul pentru a face profit şi a săvârşi infracţiuni. Totuşi, o majoritate de cam 70 la sută este mai degrabă înclinată spre a păstra contactele sociale.

Între virtual și real, cu toții încercăm să revenim la normal, după o perioadă dificilă care, din păcate,  încă nu a trecut.

Cum menținem, însă, echilibrul între lumea reală și cea virtuală, în condițiile actualei pandemii de COVID-19 și ce efecte are criza asupra psihicului uman sunt întrebări la care cu toții căutăm răspunsuri în această perioadă.

Responsabilitatea e cheia

În primul rând,  responsabilitatea fiecăruia dintre noi este cheia pentru a putea face față acestei perioade în care am trăit una dintre cele mai dure experiențe de până acum, notează Radio România Actualități.

Orice virus ne arată că suntem vulnerabili în fața acestui tip de pericol, iar pandemia poate să modifice modul de viață al fiecăruia dintre noi. Am trăit, poate, cea mai dură experiență atunci cand au fost declarate stările de urgență și de alertă  în România și în spațiul european, oamenii s-au închis în casele lor. Trebuie să credem în această pandemie, virusul există, nu este așa de banal precum o gripă, este un virus care determină mortalitate, a închis toată lumea, este un virus care omoară și în România, responsabilitatea cetățenilor este singura posibilitate de a ține sub control acest virus, care trebuie să țină cont de cele trei reguli: igienă, distanțare și purtarea măștii de protecție”, a subliniat, în emisiunea Serviciul de noapte cu Maria Țoghină,  doctorul Radu Țincu, medic primar toxicolog, șef de lucrări la Universitatea de Medicină Carol Davila.

Impredictibilitate nocivă

De altfel, cel mai mare impact la nivelul psihicului l-a avut tot debutul perioadei, atunci când s-a instituit starea de urgență. Și asta pentru că impredictibilitatea este nocivă psihicului uman, potrivit psihoterapetului Gabriela Enea.

Psihicul uman are nevoie de predictibilitate, această predictibilitate oferă siguranță. Acum, nimic nu se mai potrivește cu ce era înainte, situație care a dat totul peste cap.  Acest dușman invizibil ne-a aruncat în zona de impredictibilitate. Cea mai grea experiență pe care clienții mi-au împărășit-o a fost la început, pe stările de urgență, de alertă, a fost acest necunoscut: până  când o să dureze? Impredictibilitatea este nocivă psihicului uman”.

Știrile negative “impactează mai puternic psihicul uman”

Teoriile conspiraționiste, neîncrederea în autorități, dar și măsurile coercitive luate la început au creat o presiune asupra psihicului uman, ceea ce a făcut greu de găsit acel echilibru atât de necesar într-o  perioadă de criză.

Pe de o parte, avem neîncrederea în autorități și avem și zone întregi de populație cu o educație precară. S-a pus o presiune foarte mare între acest tumult al știrilor senzaționale, negative, care au pus foarte multă presiune pe oameni și pe psihicul lor. Si atunci, la început, au fost acele măsuri coercitive,  cumva psihicului uman i-am dat această restricționare foarte  mare și atunci a simțit nevoia să se ducă dintr-o  extremă în alta. Si astfel, nu ne mai ducem pe zona de echilibru, ne-am dus într-o zonă de relaxare maximă. Eu cred că se va ajunge la acel echilibru“, a afirmat psihologul Gabriela Enea.

De reținut este faptul că știrile negative impactează mai puternic psihicul uman și ideal ar fi să ne îndreptăm către mijloacele de informare echilibrate, care prezintă informația obiectiv.

Știrile negative, cu încărcătură de tragedie,  impacteaza mult mai puternic psihicul și cumva, a fost și toată pleiada de știri negative, care nu ne-a mai ținut în zona neutră, în zona de informare propriu-zisă. Evident că au fost mijloace de informare în masă care au prezentat situația echilibrat, cum a fost Radio România. Ar fi fost varianta ca pe acestea să le luăm în calcul și nu pe cele cu încărcătură, cu explozie  emoțională“, adaugă psihoterapeutul.

Spațiul virtual “este lipsit de orice fel de emoție”

Perioada dificilă pe care o traversăm ne-a făcut să ne mutăm o mare parte a vieții  în mediul on-line.

Computerul a devenit pentru mulți cel mai bun prieten, viața pe rețelele de socializare a explodat luând locul întâlnirilor față în față, școala, serviciul, cumpărăturile, toate s-au mutat pe internet.

În prezent se discută mult dacă actuala criză generată de pandemia de coronavirus va revoluţiona piaţa muncii, astfel încât în viitor, după revenirea la normal, să se lucreze tot mai mult de acasă. Tot ce se poate.

Viața nu poate fi mutată în mediul virtual

Dincolo de avantajele acestui stil de viață – câștigăm timp prețios pe care l-am fi petrecut în trafic, interacționăm instantaneu cu colegii de serviciu sau de școală, facem cumpărăturile din fotoliu – tehnologia este totuși o armă cu două tăișuri.

Și asta pentru că spațiul virtual este lipsit de orice fel de emoție, iar generațiile viitoare riscă să fie abrutizate dacă vor continua numai în mediul on-line, atrage serios atenția medicul Radu Țincu.

Există un risc major asupra evoluțiilor societăților post pandemie, care derivă din mutarea activităților în mediul virtual. Dincolo de debirocratizarea instituțiilor, viața nu poate fi mutată în mediul virtual. Omul are nevoie de interacțiune socială. Spațiul virtual este lipsit de orice fel de emoție, nu putem obține emoție în fata unui calculator, ci doar prin interacțiune. Generațiile viitoare vor fi abrutizate dacă vor continua numai în mediul virtual. În momentul în care tehnologia  confiscă viața reală a oamenilor, confiscă sentimentele și emoțiile, modifică comportamentul uman. Nu cred că ar trebui să alunecăm în această latură excesiv virutală. E posibil ca pandemia de coronavirus să nu fie atât de periculoasă decât aceasta nouă normalitate pe care mulți vor s-o instaureze după pandemia de coronavirus“.

Emoțiile se transmit 90% față în față

Psihologul Gabriela Enea afirmă că emoțiile se transmit în proportie de 90% prin ceea ce vezi în fața ta, nu printr-un ecran.

În plus, izolarea are multiple implicații emoționale, ducând la acutizarea unor tulburări psihice.

Suntem ființe sociale, avem nevoie să interacționăm, să colaborăm, să ne vedem, să ne strângem în brațe. Din acest punct de vedere, studiile de până acum dar și realitatea din cabinet arată că această izolare a dus la creșterea anumitor tulburări psihice, care acum au ajuns la alte cote de funcționare. N-am știut până acum cât de important e să relaționăm cu oamenii, privim acum totul dintr-o altă perspectivă. Majoritatea oamenilor a realizat acum cât de profund sociali suntem. Izolarea – într-un fel au simțit-o tinerii, altfel personale active, altfel au simțit-o vârstinicii, acolo presiunea e foarte mare. Această înstrăinărare aduce o zonă de vulnerabilitate socială: suntem rupți, deconectați, deși ne vedem prin diverse mijloace tehnice. Emoțiile se transmit în proporție de 90% din ceea ce vezi în fața ta, nu printr-un ecran“.

Sursa foto: pixabay.com


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.