CITIRE

Legende Urbane. Moara lui Assan: prima moară cu ab...

Legende Urbane. Moara lui Assan: prima moară cu aburi din România, ultima grijă a autorităților

Moara lui Assan, una dintre cele mai vechi și pline de istorie monumente din București, care a devenit acum adăpost pentru oamenii străzii. În prezent, se află într-un stadiu avansat de degradare și se pare că autoritățile nu au niciun plan nici cu oamenii care stau printre dărâmăturile vechii clădiri, nici cu moara în sine.

Moara lui Assan apare în evidențele Ministerului Culturii și Cultelor și este clasificată ca fiind monument istoric de valoare națională, ce face parte din patrimoniul industrial. Însă, nimeni nu pare să își dea interesul pentru a-l reabilita.

Prima moară cu abur din România

Cei doi afaceriști care au construit moara, George Assan și Ioan Martinovici erau renumiți în Bucureștiul anilor 1853 pentru băcănia cu renume de pe strada Lipscani, care a reușit să devină extrem de cunoscută pentru produsele și bunurile de lux vândute aici.

Pentru că au vrut să își extindă aria de influență în mediul de afaceri al acelor vremuri, au pus la cale un proiect de construcție pentru ceea ce avea să devină prima fabrică de cărămidă a Bucureștiului.

Fabrica a fost construită în anul 1853, fiind și prima moară cu abur din România. Utilajele pentru moară au fost aduse de la Viena, iar transportul acestora a durat mai bine de o lună de zile.

Sursă Foto: Libertatea

În anul 1865, George Assan se desparte de asociatul său, în urma unei neînțelegri, și rămâne astfel singur proprietar al fabricii. În timp, moara a reușit să devină principalul punct de măcinat grâne atât din București, cât și din zonele limitrofe Capitalei, fiind renumită pentru calitatea făinii.

Chiar dacă totul mergea ca pe roate, Assan nu a mai apucat să vadă succesul fabricii sale. A murit în anul următor, 1886, iar afacerile și implicit conducerea întreprinderii i-au revenit soției sale, Alexandrina, care o lasă celor doi fii Basile și Gheorghe, proaspăt întorși de la studiile din străinătate.

“Vaporul lui Assan”

La fel ca oricare loc de legendă, despre fabrica lui Assan s-au spus și povești care rămas în timp, fiind transmise din generație în generație.

De-a lungul timpului bucureștenii au botezat moara cu aburi sub diverse forme, care mai de care mai creative precum „Moara lui Assan”, „Moara cu valțuri”, „Moara de foc”. Mai mult, se pare că din cauza aburilor denși pe care îi scotea pe coș, oamenii din zona Obor au mai supranumit fabrica și ca „Vaporul lui Assan”. 

Sursă Foto: ziarulputerea.ro

Moara lui Assan și neobositul regim comunist

Odată cu venirea la conducerea țării a regimului comunist, moara a suferit transformări substanțiale.

În 1948, comuniștii reușesc să confiște moara și îl arestează pe Basil, care era la acea vreme unic acționar. Pentru că s-a împotrivit deciziei statului, Basil a fost aruncat de la etajul cinci al Prefecturii Poliției Capitalei, securiștii ascunzând acest incident și anunțând familia că ”s-a sinucis”.

Așa a început procesul de remodernizare a morii cu aburi, care a fost transformată în două fabrici socialiste, una de pâine și alta de ulei, care au lăsat în urmă orice gram de istorie a clădirii. Noul complex a funcționat la capacitate maximă pe toată perioada neobositului regim, urmând ca după revoluție soarta clădirilor vechi de mai bine de un secol și jumătate să se înrăutățească de la an la an.

Și nimic nu a mai fost ca înainte

Odată căzut regimul comunist, aceeași privatizare, care a pus la pământ majoritatea fabricilor socialiste, a pus la pământ și Moara lui Assan.

În luna iunie a anului 1990, premierul Petre Roman a „a dezafectat” unitatea 1 a întreprinderii de ulei pentru „modernizarea şi concentrarea producţiei”, fapt ce a dus la comasarea fabricilor care și-au ”concentrat producția” până au intrat în insolvență si au pus lacătul pe poartă.

De atunci a mai funcționat doar 5 ani, iar de aici începe adevărata tragedie. În anul 1995 s-au furat toate elementele metalice de susținere a clădirii, au urmat apoi geamurile și cărămida.

Așa au început, în 2005, o serie de demolări ilegale și făcute pe repede înainte. Chiar dacă Primăria Municipiului Bucureşti a făcut plângere penală împotriva proprietarilor, aceasta nu a avut vreun rezultat nici până în ziua de astăzi.

Sursă Foto: wikipedia.ro

Drama unei afaceri de 33 de miliarde de euro

În ianuarie 2012 se împlineau exact 23 ani de la căderea comunismului. 23 ani în care prima moară cu aburi din România s-a dezintegrat bucată cu bucată, odată cu celelalte rămășițe ale unor vremuri de mult apuse.

Tot în 2012, a mai avut loc încă un accident. Acoperișul clădirii a căzut în urma unui incendiu de proporții, pe care s-au chinuit să-l stingă mai bine de 100 de pompieri, cu autoscări şi elicoptere de la Ministerul de Interne. Aceștia s-au luptat timp de două zile cu flăcările care puseseră stăpânire pe întreaga clădire de peste 200 metri pătraţi, anunța la vremea aceea Libertatea.

Sursă Foto: stirileprotv.ro

Mai mult, în urma investigațiilor realizate de jurnaliștii Libertatea, s-a putut afla că proprietarul de la acea vreme era o firmă de intermediari și că un metru pătrat de teren în această zonă costa ă 700 de euro, conform consultantului imobiliar Mihai Dobrescu. Astfel, la un calcul scurt se pare că întregul ansamblu costă aproximativ 33 de milioane de euro.

Acum totul s-a dus pe apa sâmbetei. În ciuda încercărilor Primăriei Capitalei de a salva ce a mai rămas din moară totul a mers din rău în mai rău.

 

Primăria a demarat o altă anchetă, în urma căreia a aflat că cele două clădiri de patrimoniu au intrat în proprietatea firmei imobiliare S.C. Ozran Real Estate S.R.L., anunță Libertatea.

Chiar și Primăria sectorului 2 a propus expropierea pentru ca statul să intre în posesia celor două monumente istorice ce alcătuiesc Moara lui Assan, în speranța că o va salva de la distrugerea totală a acesteia. Nu au reușit. Iar prima moară cu aburi din România a rămas la fel, înconjurată de mormane de gunoi și fără nicio utilitate.

Sursă Cover Foto: bucurestiulmeudrag.ro


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.