25 februarie 2020, 8:44

Legende urbane. Povestea unei clădiri lăsată să dispară: Concordia, hotelul care a găzduit Mica Unire

În fiecare an, pe data de 24 ianuarie, românii își reamintesc evenimentele istorice care au pus bazele României de astăzi însă prea puțini cunosc și detaliile Micii Uniri. Hotelul Concordia este una dintre clădirile care a jucat un rol extrem de important în procesul înfăptuirii României Moderne.

Acum 161 de ani, aici se realiza Unirea Principatelor Române prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Țării Românești și al Moldovei. În incinta Hotelului Concordia s-au scris pagini de istorie importante pentru români. Situată pe strada Smârdan, fosta Uliță Nemțească, din Centrul Istoric al Capitalei, acesta a rămas, în prezent, doar un morman imens de istorie, fiind ignorat atât de trecători, cât și de autoritățile care ridică cu nonșalanță din umeri, atunci când sunt întrebate care sunt planurile pentru reabilitarea clădirii monument.

Ani la rândul, societatea civilă susținută de arhitecți, istorici, jurnaliști și intelectuali iubitori de patrimoniu și istorie a făcut solicitări autorităților, pentru a reabilita clădirea, însă au rămas doar cu multe întrebări fără răspuns. S-au desfășurat nenumărate anchete jurnalistice, cei în funcții au fost trași la răspundere public pentru nepăsarea lor, însă toate aceste lucruri au fost uitate, în timp.

Ultima ”promisiune” de restaurare a clădirii monument a fost făcută de Sorin Oprescu, în perioada în care încă mai deținea funcția de Primar General al Capitalei. În 2013, în spațiul public a circulat chiar și o petiție realizată și semnată de istorici și profesori universitari care doreau salvarea monumentului, însă fără sorți de izbândă.

Un morman de istorie, în Centrul Bucureștiului

Hotelul Concordia a fost construit în anul 1852, fiind în perioada lui de glorie un local apreciat de toți burghezii vremii, dar și de străinii care vizitau Bucureștiul. Arhitectura sa cu puternice influențe occidentale, dar și calitatea serviciilor oferite scoteau hotelul din rândul celor obișnuite și reușea de fiecare dată să își facă oaspeții să se simtă ca în Occident.

Acesta era și locul preferat de întâlnire al unor mari personalități românești precum Ion Brătianu, C.A. Rosetti, fraţii Golescu, Vasile Boerescu, Barbu Ştirbey şi Gheorghe Bibescu. Despre atmosfera din Hotelul Concordia a scris chiar și ziaristul Constantin Bacalbaşa în cartea Bucureştii de altădată, vol.I: „Am tras la Hotelul Concordia-veche, de pe strada Germană, astăzi strada Smârdan. Era pe seară. Am prânzit la restaurantul hotelului, iar a doua zi dimineaţă am dejunat la birtul lui Hristodor, cel dintâi birt din Bucureşti pentru bucătăria zisă orientală”, potrivit Descoperă.ro.

Hotelul era alcătuit din nu mai puțin de 90 de camere, un restaurant ce servea mâncăruri cu specific franțuzesc, italienesc și german, o sală de biliard și o cafenea. Tot Bacalbaşa menționa în lucrarea sa că „preţul unei camere era de 3-8 franci pe zi”.

Una dintre poveștile ce planează în jurul acestui local spune că însuși Lev Tolstoi, celebrul scriitor rus, ar fi fost încântat de frumusețea hotelului și se pare că locul său preferat din toată clădirea ar fi fost chiar cafeneaua ce avea deschidere către stradă. Din nefericire, astăzi nu mai există niciun document care să ateste vizita marelui scriitor, totul fiind doar o altă legendă urbană.

Despre arhitectura hotelului, Constantin Bacalbașa menționa în lucrarea sa următoarele: „un culoar adânc cu bolţi avella conduce la scara de lemn, plasată pe partea stângă. La etaj, holul larg distribuie uşile de acces spre camere şi apartamente. Aici se află apartamentul nr. 5, cu o cameră mare de 36 mp, în care se spune că a avut loc istorica dezbatere din noaptea de 23-24 ianuarie 1859”, potrivit Descoperă.ro.

Apartamentul 5, de la etajul 1

Evenimentele istorice din noaptea dintre 23 și 24 ianuarie 1859 s-au petrecut, potrivit atestărilor istorice, în camera numărul 5 a Hotelului Concordia, situată la primul etaj al clădirii. Aici și-au dat întâlnire cele mai importante personaje politice ale vremii pentru a decide dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, ca mijloc de a unifica Țările Române.

Astăzi, noaptea istorică și evenimentele care s-au petrecut în camera 5 sunt menționate doar pe o simplă plăcuță acoperită de un val imens de nepăsare, pe care este inscripționat: „În această clădire se afla, în anii Unirii Ţărilor Române, Hotelul Concordia unde – în seara zilei de 23 ianuarie 1859 – s-a hotărât dubla alegere a lui Alexandru Ion Cuza de către fruntaşii Partidei Naţionale ca domn al Ţării Româneşti”.

De-a lungul timpului, clădirea a fost salvată de două incendii însă nepăsarea autorităților i-ar putea aduce în curând sfârșitul. Unul dintre incendii s-a petrecut în 1884, iar celălalt în 1901, însă după aceste două evenimente clădirea a fost refăcută în întregime.

De-a lungul anilor, clădirea a trecut prin două incendii, unul în 1884 şi altul în 1901, în urma cărora imobilul a fost refăcut complet. Până la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, clădirea a funcţionat ca hotel, iar în perioada comunistă a intrat în administraţia ICRAL  (Întreprinderea de Construcţii, Reparaţii şi Administrare Locativă). În acea perioadă, locul a găzduit oameni din clasa muncitoare ce nu au ţinut cont de valoarea locului şi au modificat aspectul construcţiei.

Apartamentul 5, de la etajul 1 al Hotelului Concordia, locul înfăptuirii Micii UniriSursă Foto: identitatea.ro

Istoria recentă a Hotelului Concordia

În prezent, clădirea se află în paragină. Anul trecut, chiar în 24 ianuarie, când se sărbătoreau 159 de ani de la Unirea Principatelor Române, Primăria Capitalei anunţa printr-un comunicat că lucrările pentru reabilitatea imobilului erau programate pentru primăvara anului 2018. „Concret, în acest moment, proprietarul imobilului a reuşit finlizarea tuturor rectificărilor la cartea funciară, iar în maximum două săptămâni va finaliza şi documentaţia necesară obţinerii autorizaţiei de construire astfel încât, în primăvara acestui an, să poată începe reabilitarea imobilului care va avea funcţiunea de hotel, dar va cuprinde şi săli de conferinţe şi evenimente”, se arăta într-un comunicat de presă al Primăriei Capitalei, remis MEDIAFAX. În aceeaşi dată, de 24 ianuarie, arhitectul Şerban Sturdza, fost preşedinte al filialei Bucureşti a OAR (Ordinul Arhitecţilor din România), a realizat un manifest intitulat „Ruşine”, cu privire la nepăsarea autorităţilor faţă de clădirea aflată pe lista monumentelor istorice ale municipiului Bucureşti.

În 24 ianuarie 2019, în ziua în care se sărbătoreau 160 de ani de la Unirea Principatelor Române, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei şi Ţării Româneşti, Hotelul Concordia era o ruină.

Sursă Foto: turismistoric.ro

Hotelul Concordia, clădirea în care s-a pecetluit Unirea Principatelor în urmă cu 160 de ani, este în continuare în stare avansată de degradare. Primăria Capitalei promitea anul trecut, pe 24 ianuarie, că aceasta va fi reabilitată, după ce instituția a ținut legătura cu proprietarii, iar aceștia vor depune ”în două săptămâni” documentația pentru autorizația de construire. A mai trecut un an, însă, și, potrivit informațiilor transmise de municipalitate la solicitarea HotNews.ro, aceștia nu au mai depus nimic.

”Primăria Municipiului București a luat toate măsurile, conform competențelor legale ce îi revin, astfel încât, clădirea monument istoric din Centrul Vechi al Capitalei, aflată în proprietate privată, să poată fi renovată cât mai rapid. Astfel, de la preluarea mandatului actualei administrații, reprezentanții Primăriei Capitalei au ținut legătura cu proprietarul acestui imobil și au oferit suportul tehnic necesar pentru a urgența procedurile premergătoare demarării lucrărilor. Concret, în acest moment, proprietarul imobilului a reușit finalizarea tuturor rectificărilor la cartea funciară, iar în maxim două săptămâni va finaliza și documentația necesară obținerii autorizației de construire astfel încât, în primăvara acestui an, să poată începe reabilitarea imobilului”, anunța Primăria Capitalei, anul trecut, pe 24 ianuarie, anunța HotNews.ro în urmă cu doi ani (2018).

La un an distanță, mesh-ul de pe fațadă a fost îndepărtat, iar starea deplorabilă în care se află imobilul se vede de la distanță. Zona parterului a fost îngrădită cu placaj, iar plăcuța care amintea de noaptea de 23 ianuarie 1859 nu se mai vede. Reprezentanții Primăriei Capitalei spun că proprietarul nu a mai depus actele pentru emiterea autorizației.

”Primăria Municipiului București a emis certificatul de urbanism nr. 374/1591010/12.03.2018, pentru autorizarea lucrărilor de consolidare, restaurare, refuncționalizare/amenajare interioară (Corp A/C2), și subsol (Corp B/C3), amenajare curte interioară, proprietarul terenului fiind în perioada de obținere a avizelor și de întocmire a documentației tehnice necesare obținerii autorizației de construire. Până în prezent, proprietarul nu a depus cerere pentru eliberarea autorizației de construire. Subliniem faptul că singurul mod prin care Primăria Municipiului București poate contribui la urgentarea consolidării și restaurării fostului Hotel Concordia este prin eliberarea autorizației de construire, însă nu poate realiza acest lucru dacă proprietarul nu depune documentația pentru eliberarea documentului”, se arată într-un răspuns transmis de municipalitate la solicitarea, mai anunța HotNews.ro în urmă cu un an (2019).
Chiar dacă sesizările primite de autoritățile locale nu au fost puține, demersurile au rămas și acum fără niciun rezultat. În prezent, imobilul din str. Smârdan nr.39, sector 3, cunoscut și ca Hotel Concordia nu mai este în proprietatea Primăriei Municipiului București, ci face parte din sectorul privat de proprietăți, lucru care face imposibilă orice intervenție. Din nefericire, partea cea mai tristă a acestui caz este că, imobilul este înscris pe Lista Monumentelor Istorice a Municipiului București și că într-o bună zi, acesta va ajunge să se dărâme chiar sub ochii noștri.
Surse Cover Foto: news.ro, economica.net, identitatea.ro, zirarullumina.ro

ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

  1. Cristian Moanta

    25 ianuarie

    Mica Unire? De ce mica? Nu cred ca cei care au infaptuit atunci Unirea Principatelor Romane, un act cu adevarat mare la scara istoriei nationale, si-ar fi putut imagina ca peste ani curajul si fapta lor vor fi calificate ca „Mica Unire”…

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.