Între 48 și 52 de ani, majoritatea femeilor intră într-o nouă fază a vieții: menopauza. Nu, nu se îmbolnăvesc. Nu devin o povară. Intră, așa cum și bărbații intră într-o altă fază biologică, într-o perioadă în care ovarele încetează să mai producă estrogenii și progesteronul necesari menținerii ciclurilor menstruale. Acest fenomen antrenează oprirea definitivă a ciclului mentrual și încetarea fertilității. În anumite cazuri, menopauza poate apărea de manieră precoce (menopauza precoce) sau poate fi indusă printr-un tratament sau prin chirurgie (menopauza artificială).
Felul în care este abordată menopauza în sistemul medical românesc este fragmentat, incomplet și de multe ori ineficient. Cele mai multe femei ajung la doctor în stadii avansate ale unor boli care ar fi putut fi prevenite printr-o abordare unitară ți interdisciplinară a menopauzei ca fenomen. Deși menopauza este o condiție fiziologică normală, și nu o boală, în timpul acestei perioade se remarcă o patologie complexa și necesita, pentru îmbunătățirea calității vieții, o abordare interdisciplinară.
Menopauza este o etapă inevitabilă a vieții pentru jumătate din populația lumii, dar experiențele femeilor ajunse în acest moment al vieții variază foarte mult. Unele femei au puține sau niciun simptom în timpul tranziției la menopauză, în timp ce altele au simptome severe care le afectează calitatea vieții și care pot fi persistente.
Subiectul menopauzei a fost tema centrală miercuri, la o conferinţă de specialitate, la care au participat, printre alții, ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), dr. Valeria Herdea, preşedintele Colegiului Medicilor Bucureşti, Cătălina Poiană, preşedintele Asociaţiei Manifest pentru Drepturile Femeii, Irina Bârlă. Conferința a fost organizată de Asociația Manifest pentru Drepturile Femeii în parteneriat cu Ministerul Sănătății și cu Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.
Alexandru Rafila: Un termen folosit de multe ori cu sens peiorativ
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a subliniat că menopauza este o condiţie biologică normală care trebuie tratată cu atenţie şi nu o boală, menţionând că acest termen este folosit de multe ori cu sens peiorativ.
El a susţinut că prelungirea duratei vieţii active reprezintă singura posibilitate de menţinere a creşterii economice în foarte multe ţări şi este important ca perioada perimenopauzei şi menopauzei să fie abordată cu înţelegere şi cu profesionalism.
Alexandru Rafila a transmis că trebuie dezvoltat un pachet de servicii preventive, care să includă o consultaţie periodică pentru femei, într-un anumit interval de vârstă şi să indice eventuale investigaţii şi resurse terapeutice, care să prevină vulnerabilităţile din punct de vedere al sănătăţii, printre care bolile cardiovasculare şi osteoporoza.
El a susţinut că prelungirea duratei vieţii active reprezintă singura posibilitate de menţinere a creşterii economice în foarte multe ţări şi este important ca perioada perimenopauzei şi menopauzei să fie abordată cu înţelegere şi cu profesionalism.
Alexandru Rafila a transmis că trebuie dezvoltat un pachet de servicii preventive, care să includă o consultaţie periodică pentru femei, într-un anumit interval de vârstă şi să indice eventuale investigaţii şi resurse terapeutice, care să prevină vulnerabilităţile din punct de vedere al sănătăţii, printre care bolile cardiovasculare şi osteoporoza.
„Mă gândesc foarte serios dacă putem să dezvoltăm (…) o reţea de centre de consiliere şi, mai mult decât atât, de recomandare a unor tipuri de investigaţii şi de realizare a acestor investigaţii, inclusiv de acces la resurse terapeutice care să facă ca această problemă, pe de o parte, să fie cunoscută, dar, pe de altă parte, să fie şi posibil de rezolvat, acolo unde este cazul, pentru că caracteristicile individuale sunt foarte diferite în această situaţie, iar percepţia individuală a menopauzei este foarte diferită, de la o viaţă foarte puţin schimbată, la anumite tipuri de tulburări care au nevoie de consiliere şi de tratament”, a explicat ministrul Rafila.
Președintele CNAS, dr. Valeria Herdea: Femeile trebuie să se pregătească de menopauză
Preşedintele CNAS, dr. Valeria Herdea, susține ideea că femeile trebuie să se pregătească de menopauză, care face parte din evoluţia lor.
„Mi-aş dori foarte tare să ne pregătim de-a lungul vieţii şi să înţelegem că şi asta face parte din evoluţia noastră, că şi menopauza este o perioadă, că şi menopauza vine la pachet cu nişte lucruri, dar pentru care te poţi pregăti ca (…) să te loveşti mai uşor. Ar fi bine să învăţăm să mâncăm corect, să ne mişcăm mai mult, să gândim pozitiv, să interacţionăm, să socializăm, să avem un cerc de prieteni, să ne implicăm în activităţi care probabil că ne-ar solicita foarte mult acel for interior, care ne-ar aduce plusul de energie. Probabil că par poveşti romanţate, dar nu este aşa”, a explicat dr. Herdea.
Preşedintele CNAS a punctat faptul că femeile ajunse la menopauză trebuie să determine, cu un specialist, factorii de risc pe care îi au, iar ulterior să se adreseze endocrinologului, ginecologului, gastroenterologului.
Președintele Colegiului Medicilor București, Cătălina Poiană: Este o evoluție naturală, dar un subiect tabu, ținut sub preș
La rândul său, preşedintele Colegiului Medicilor Bucureşti, Cătălina Poiană, a atras atenţia că menopauza reprezintă „o evoluţie naturală”, iar în organism încep să apară o serie întreagă de modificări, printre care scăderea consumului energetic şi o acumulare de ţesut adipos, în special de tip visceral, ce creşte riscul de boală cardiovasculară, iar pe termen lung poate apărea osteoporoza, ca urmare a deprivării estrogenice, care are drept efect o accentuare a resorbţiei osoase.
„Menopauza a fost şi este încă un subiect tabu, ţinut sub preş, elefantul din încăpere. Trăim acum alte vremuri, mult mai deschise, mai evoluate din punct de vedere ştiinţific şi social, astfel că suntem într-o nouă etapă, în care femeile nu trebuie să simtă stigma, trebuie să vorbească deschis, să ştie că pot fi înţelese şi ajutate. (…) La nivelul societăţii româneşti este nevoie de a conştientiza şi mai ales de a accepta că femeia ajunsă la menopauză nu este marginală, nu este la finalul activităţii, dimpotrivă. Este într-o nouă etapă, i se deschid noi orizonturi. (…) Este momentul ca şi în România să înţelegem şi să acceptăm că feminitatea nu are vârstă”, a declarat, la rândul său, preşedintele Asociaţiei Manifest pentru Drepturile Femeii, Irina Bârlă.
Multe femei se simt lipsite de sprijin în timpul tranziției la menopauză, spun experții.
Pentru a pregăti și sprijini mai bine femeile, o serie de articole privind menopauza, publicate marți, în revista The Lancet, pledează pentru o abordare care să meargă dincolo de tratamentele specifice pentru a le împuternici pe femei cu informații de înaltă calitate, instrumente de sprijinire a procesului decizional, îngrijire clinică empatică și ajustări la locul de muncă, după caz.
Este necesar un sprijin specific pentru grupurile care se confruntă cu menopauza precoce sau cu menopauza indusă de tratament și pentru cele care prezintă un risc crescut de probleme de sănătate mintală, scriu autorii citați de The Lancet, preluată de 360medical.ro.
Aceștia recunosc modul în care îmbătrânirea de gen poate contribui la experiențele negative ale menopauzei și fac apel la reducerea stigmatizării și la o mai mare recunoaștere a valorii și contribuției femeilor în vârstă.
Terapia de substituție. Când da, când nu?
De asemenea, seria de studii publicate săptămâna aceasta în The Lancet afirmă că există o lipsă de înțelegere în ceea ce privește riscurile și beneficiile terapiei de substituție hormonală (HRT).
Țările cu venituri ridicate consideră în mod obișnuit menopauza ca fiind o problemă medicală sau o tulburare de deficiență hormonală cu riscuri de sănătate pe termen lung „care sunt cel mai bine gestionate prin (terapia) de substituție hormonală”.
Cu toate acestea, în întreaga lume, „majoritatea femeilor navighează prin menopauză fără a avea nevoie de tratamente medicale”, spun experții.
Într-o primă lucrare din seria The Lancet privind menopauza, experții au declarat că: „deși gestionarea simptomelor este importantă, o viziune bazată pe medicamente le poate priva pe femei de puterea de a trece prin această etapă, ducând la un tratament excesiv și la ignorarea efectelor pozitive potențiale, cum ar fi o mai bună sănătate mentală odată cu vârsta și eliberarea de menstruație, tulburări menstruale și contracepție”, spun autorii studiului.
În schimb, ei pledează pentru o „nouă abordare” a menopauzei, bazată pe „împuternicirea în materie de sănătate”, prin care femeile să primească cunoștințele, „încrederea și autodeterminarea necesare pentru a-și gestiona singure sănătatea” și pentru a lua decizii în cunoștință de cauză.
Aceștia sugerează că există și alte metode de tratare a simptomelor precum bufeurile, inclusiv terapia cognitiv-comportamentală (TCC) și hipnoza, argumentând că s-a demonstrat că TCC are un efect mic până la moderat asupra reducerii bufeurilor, a transpirațiilor nocturne, a tulburărilor de somn, a depresiei, a anxietății și a oboselii.
Medicii ar trebui să analizeze, de asemenea, stilul de viață al femeilor, cum ar fi somnul, consumul de alcool și fumatul, care pot agrava simptomele.
În timp ce terapia de substituție hormonală (HRT) s-a dovedit a îmbunătăți somnul, memoria și concentrarea la femeile care o iau pentru bufeuri, este „puțin probabil să aibă vreun efect la femeile fără” bufeuri, argumentează ei.
De asemenea, autorii susțin că există o lipsă de date care să explice dacă problemele de sănătate sunt cauzate de menopauză sau pur și simplu de îmbătrânire.
De exemplu, deși se știe că densitatea osoasă scade după menopauză, „nu se știe dacă menopauza la vârsta medie crește alte afecțiuni cronice, cum ar fi diabetul, demența sau bolile cardiovasculare”, spun ei.
Și, deși HRT reduce riscul de fracturi osoase, dovezile arată că aceste beneficii se pot diminua la cinci ani după ce tratamentul este întrerupt.
Responsabilitatea medicilor: trebuie să ofere informații realiste cu privire la terapia de substituție
În cazul în care femeile doresc să urmeze un tratament HRT, experții au declarat că medicii ar trebui să ofere „informații realiste cu privire la efectele probabile ale tratamentului, la potențialul de apariție a simptomelor reziduale și la posibilitatea ca simptomele să reapară după întreruperea tratamentului”.
O a doua lucrare din seria The Lancet nu a găsit nicio dovadă a unui risc crescut de tulburări de sănătate mintală pentru femeile care trec prin menopauză.
Echipa a declarat că modul în care femeile se simt atunci când trec prin menopauză poate fi dificil de diferențiat de alte lucruri care se întâmplă în viața lor, cum ar fi îngrijirea copiilor, munca și îngrijirea părinților în vârstă.
„Pe baza datelor puține, nu am găsit dovezi convingătoare că riscul de anxietate, tulburare bipolară sau psihoză este în mod universal crescut în timpul tranziției menopauzei”.
Problemele care sunt uneori puse pe seama menopauzei – cum ar fi schimbările de dispoziție, funcția creierului și problemele sexuale – ar putea fi de fapt cauzate sau înrăutățite de aceste evenimente de viață stresante, spun autorii.
„Concepția greșită conform căreia menopauza este întotdeauna o problemă medicală care anunță în mod constant un declin al sănătății fizice și mentale ar trebui să fie contestată în întreaga societate”, a declarat coautorul seriei, prof. Martha Hickey, de la Universitatea din Melbourne și de la Royal Women’s Hospital.
El a subliniat faptul că, multe femei trăiesc o viață plină de satisfacții în timpul și după menopauză, contribuind la locul de muncă, la viața de familie și la societatea în general.
Schimbarea narațiunii, crede prof. Hickey, „pentru a vedea menopauza ca parte a îmbătrânirii sănătoase ar putea să le permită mai bine femeilor să navigheze în această etapă a vieții și să reducă teama și neliniștea în rândul celor care încă nu au experimentat-o”
Ea a declarat în cadrul unei ședințe de informare că echipa susține că „menopauza nu este o boală”.
În timp ce unele femei au experiențe extrem de negative la menopauză și beneficiază de terapii hormonale, realitatea este mult mai complexă și mai variată, spun specialiștii, unele femei raportând experiențe neutre, iar altele evidențiind aspecte bune, cum ar fi eliberarea de menstruație și de durerile menstruale.
„În prezent menopauza are parte de o schimbare de mentalitate ce poate fi o oportunitate pentru ca ea să fie recunoscută ca o parte naturală a îmbătrânirii sănătoase a femeilor, care, cu pregătirea și sprijinul potrivit, nu este ceva de care să ne temem”, spune dr Lydia Brown, de la Universitatea din Melbourne.
Părerile sunt însă împărțite
Dr. Louise Newson, medic de familie și specialist în menopauză, care conduce Newson Health, spune că, „menopauza este mai mult decât o colecție de simptome; este o afecțiune cardiometabolică și inflamatorie care duce la un risc crescut de numeroase boli”.
„Menopauza este medicalizată de ani de zile – inclusiv cu antidepresive, antipsihotice, analgezice, somnifere, anticolinergice pentru tratarea simptomelor vezicii urinare și medicamente pentru inimă pentru a scădea colesterolul, a reduce tensiunea arterială și a controla palpitațiile.
Tratamentul de primă linie pentru simptomele menopauzei este HRT, identic cu cel al hormonilor naturali din corp, spune ea.
„Studiile au arătat că, atunci când femeilor li se administrează doza și tipul de hormoni potriviți, simptomele lor se ameliorează, iar acestea prezintă un risc viitor mai mic de numeroase boli inflamatorii pe termen lung asociate menopauzei, inclusiv diabet, boli cardiovasculare, osteoporoză, demență și depresie, precum și deces prematur”.
A vorbi despre menopauză ca fiind o „tranziție naturală” sau ca făcând parte din „îmbătrânirea sănătoasă”, se ignoră suferința foarte reală a multor femei cu simptome de menopauză, a mai precizat ea.
Dacă în 1998 erau în evidență 477 milioane de femei la post-menopauză, se estimează că în 2045 vor fi 1,1 miliarde de femei la post-menopauză, la nivel global. În Europa, vârsta asociată cu debutul menopauzei este în creștere (mediana la 54 de ani), deși factorii care induc menopauza timpurie sunt, la randul lor, tot mai frecvenți în viața femeilor – obezitate, fumat, sedentarism.
Comentariile sunt oprite pentru acest articol