Noi informaţii analizate de autorităţile americane şi dezvăluite marţi de cotidianul The New York Times sugerează că un „grup proucrainean” ar putea fi responsabil pentru sabotarea conductelor Nord Stream 1 şi 2, care au fost avariate de patru explozii subacvatice în septembrie anul trecut.

Noile informaţii sugerează că acest grup ar putea fi alcătuit din „opozanţi ai lui Vladimir Putin”, atât ruşi, cât şi ucraineni, dar nu precizează din ce organizaţie fac parte şi nici cine îi sunt sponsorii.

Potrivit cotidianului newyorkez, autorităţile americane au declarat că nu au „nicio dovadă” că guvernul ucrainean ar fi fost direct implicat în această operaţiune sau că participanţii au acţionat sub comanda sa. De asemenea, spionajul american nu ştie „prea multe despre autorii şi afilierea lor”.

SUA şi NATO au calificat atacurile din septembrie asupra gazoductului drept „act de sabotaj”, în timp ce Moscova a acuzat Occidentul şi a cerut Consiliului de Securitate al ONU efectuarea unei anchete independente. Niciuna dintre părţi nu a furnizat dovezi.

Operaţiunea de sabotaj împotriva celor două conducte care fac legătura între Rusia şi Germania pe sub Marea Baltică, ocolind reţeaua de distribuţie ucraineană, a avut loc în septembrie 2022, când patru încărcături explozive au avariat cele două conducte pe o lungime de peste 70 de metri.

Informaţiile sugerează că încărcăturile au fost plasate de scafandri experimentaţi care „nu păreau să lucreze pentru niciun serviciu de informaţii”, deşi nu este exclus ca aceştia să fi primit în trecut o pregătire militară specializată.

 

Oficialii americani au refuzat să dezvăluie de unde au informaţiile, cum au fost colectate sau cât de fiabile sunt dovezile pe care le au. Aceştia lasă deschisă posibilitatea ca operaţiunea să fi fost condusă neoficial de o entitate care are legături cu guvernul ucrainean sau cu serviciile de securitate ale acestuia.

Sabotarea conductelor de gaz a fost subiectul multor speculaţii timp de luni de zile. Oficialii europeni declaraseră public că operaţiunea a fost probabil sponsorizată de un stat, datorită sofisticării cu care autorii au plasat şi detonat explozibilii pe fundul Mării Baltice fără a fi detectaţi.

Autorităţile americane nu speculaseră cu privire la implicarea unui stat. Iniţial, ţările occidentale au sugerat că Rusia ar fi cel mai probabil responsabilă pentru sabotaj. Principalul punct slab al acestei ipoteze este însă lipsa unui motiv valabil pentru care Moscova să-şi atace gazoductele, care reprezintă o sursă importantă de venituri şi un mijloc de presiune asupra europenilor. Autorităţile americane au recunoscut apoi că nu au găsit nicio dovadă a implicării guvernului rus în acest atac.

Ucraina ar fi avut un motiv mai bun. Kievul s-a opus încă de la început planurilor gazoductelor Nord Stream, care facilitează vânzarea de gaze ruseşti către Europa fără a mai trece pe teritoriul ucrainean. Însă oficialii ucraineni neagă că nu ar fi avut vreun rol în acest atac şi spun că nu ştiu cine l-a comis.

La rândul ei, Rusia a acuzat Washingtonul că se află în spatele operaţiunii de sabotaj. Luna trecută, cunoscutul jurnalist american de investigaţii Seymour Hersch a repetat această acuzaţie, afirmând pe blogul său că Statele Unite sunt responsabile pentru operaţiune. El a explicat că aceasta ar fi fost ordonată de consilierul pentru securitate naţională al SUA, Jake Sullivan, şi realizată de scafandri ai marinei americane cu asistenţă norvegiană, dar nu a furnizat vreo dovadă şi nici nu a citat vreo sursă.

---