CITIRE

Paradoxul asociației care poate prezice eșecul ins...

Paradoxul asociației care poate prezice eșecul instituțiilor de învățământ: renegată de stat și lăudată de UE

Una dintre problemele cu care se confruntă sistemul de învățământ românesc este abandonul școlar. Datele ultimului raport Eurostat arată faptul că în 2018, România a avut unul dintre cele mai ridicate niveluri ale abandonului școlar timpuriu, de 16,4%.

Mai mult decât atât, alte studii realizate de Monitorul Social indică și care sunt regiunile unde rata abandonului școlar este cea mai ridicată. Astfel, în regiunea de nord-est a țării (23,6%) din elevi renunță să mai meargă la școală, această zonă fiind urmată de regiunea sud-estică a țării unde procentul este de (22,4%), în timp ce în Capitală abandonul școlar apare în cele mai puține cazuri, și anume: 5,5%.

Sursă Foto. monitorsocial.ro

Același raport mai arată și faptul că politicile proaste implementate în România, de-a lungul timpului nu au făcut altceva decât să mențină rata creșterii abandonului școlar. Din acest motiv, majoritatea elevilor care aleg să părăsească școala au ca principală motivație înlocuirea acestei activități cu un loc de muncă, care să le asigure un venit lunar din care să se întrețină. Totodată, se pare că elevii din zonele rurale sunt predispuși în a lua astfel de decizii, iar în unele cazuri chiar sunt încurajați, fie de familii, care sunt la limita sărăciei, fie de profesorii care nu își mai dau interesul să îi convingă să rămână în școală, fericiți probabil că au o responsabilitate în minus.

De la această problemă de fond au pornit și membri asociației Human Catalyst, o organizație non-profit care se luptă pentru a le reda copiilor bucuria de a învăța și care apără drepturile elevilor defavorizați de legile prost gândite și implementate cu nepăsare de mai marii statului.

Într-un interviu pentru Editiadedimineata.ro, Laura-Greta Marin, președintele asociației Human Catalyst, ne-a vorbit despre planurile și încercările pe care le-au avut în a schimba sistemul educațional din România, care au fost piedicile, ce a reușit și ce nu a reușit să îndeplinească și care sunt, în final, planurile pe care își propune să le realizeze.

„Noi ne-am propus încă de la început să fim o organizaţie de tip all stock pe educație, adică să spunem ce nu este în regulă și să remediem acele probleme. Am pornit la început cu analiza legii educației și am extras acel articol privind Programul Școală după Școală. Este articolul 58, paragraful 4 din legea educației, care spune că Programul Școală după Școală poate fi implementat gratuit cu fonduri de la stat în acele locuri în care învață elevi din gurpuri dezavantajate. Am obținut o bursă de cercetare și am făcut un studiu pe toată țara să vedem în câte școli sau câți copii beneficiază de acel articol din legea educației”, ne-a povestit aceasta. 

Indicatorul de risc educațional, un ghid care rezolvă problema de fond a finanțării școlilor

Pentru a putea repartiza banii de la bugetul de stat, la unitățile de învățământ care chiar au nevoie de investiții pentru a mai funcționa, echipa de cercetători Human Catalyst a realizat o cercetare în urma căreia au creat un instrument menit să măsoare gradul de risc educațional al școlilor defavorizate și nu numai. Prin intermediul folosirii acestuia, Ministerul Educației ar putea să trateze, la propriu, toate acele școli care fie sunt pe cale de a se dărâma, fie nu sunt încă date în folosință, pentru că banii nu au mai ajuns acolo unde a trebuit.

„În perioada 2014-2016 am dezvoltat un indicator în care putem măsura riscul educațional al unei școli și am făcut o ierarhizare a tuturor școlilor din sistemul pre-universitar de stat, în funcție de acest indicator de risc educațional. Inidicatorul măsoară gradul de defavorizare și luăm anumite valori pe care le înregistrează școala privind: abandonul școlar, absenteismul, gradul de calificare al profesorilor, rezultatele obținute la evaluările naționale și toate acestea agregate ne dau o valoare de la 1-10. Cu cât este mai sus valoarea acestui indicator, cu atât școala respectivă este mai expusă riscului educațional, care însumează toate aspectele negative ale educației”, ne-a mai spus Laura-Greta Marin, președintele asociației Human Catalyst.

Exemplul real că se poate

După nenumărate cereri trimise Ministerului Educației, solicitări care au fost respinse pe motiv că acest instrument nu părea să aibă vreo utilitate, asociația a reușit să ajungă la un consens cu autoritățile statului. Proiectul a fost implementat parțial în timpul guvernării tehnocrate, iar prin intermediul indicelui de risc educațional au fost ajutate cu fonduri, mai multe școli defavorizate din mediul rural.

Noi am propus de numărate ori la minister, la diverși factori de decizie, care nu au înțeles utilitatea unui astfel de indicator, până când în 2016, în timpul guvernului tehnocrat a avut loc o dezbatere privind fondurile structurale pe educație. Era vorba de vreo 200 de milioane de euro, care trebuiau să fie distribuiți prin intermediul unor cereri de finanțare. Și la dezbaterea respectivă am participat și noi ca organizație, moment în care chiar la începutul conferinței era domnul ministru al educației și domnul ministru al findurilor structurale, alături de alte 300 de organizații din toată țara, care au întrebat care ar fi soluția pentru ca acele fonduri să ajungă la cele mai defavorizate școli. Atunci noi le-am spus în ședința publică că avem un instrument la care am lucrat doi ani de zile, prin care puteți măsura gradul de defavorizare și să direcționați banii acolo unde trebuie și unde este nevoie cu adevărat. Imediat după guvernarea tehnocrată proiectul a fost închis și am încercat să explicăm și noului guvern utilitatea programului”, ne-a mai menționat aceasta.

Renegați de stat și aplaudați de Uniunea Europeană

Chiar dacă autoritățile din România nu au găsit utilitatea proiectului lor, membri asociației Human Catalyst nu au încetat să lucreze la perfecționarea indicelui de risc educațional. Mai mult, Uniunea Europeană le-a solicitat acestora ajutorul, în cadrul cercetărilor realizate de Comisia Europeană pe educația de la nivelul tuturor statelor membre UE.

„Ideea este că deși autoritățile din România nu știu să se folosească de aceste instrumente pe care noi le punem la dispoziția lor și îi rugăm să le folosească. În schimb, Uniunea Europeană a aflat despre acestea, le apreciază în așa măsură încât au fost menționate în Monitorul Educației și Formării (un raport al Comisiei Europene care se face anual – testarea educației din toată U.E). În funcție de acest raport se fac recomandări în fiecare țară, iar pe România, în raportul din 2018 este menționată organizația noastră cu indicatorul ISE și fenomenul „Brăila” și sunt formulate recomandări”, ne-a mărturisit aceasta. 

Sursă Foto: Human Catalyst – Grafic inclus în Monitorul educației și formării 2016 (Comisia Europeană)

Elevii „interziși” la Evaluarea națională și Bacalaureat – „Fenomenul Brăila”

O altă problemă pe care cei de la Human Catalyst au reușit să o identifice este fenomenul „Brăila”, care constă în lipsa de profesinalism a profesorilor ce lasă elevii mai slab pregătiți corijenți, doar pentru a nu intra în primele sesiuni ale examenelor de Evaluare Națională sau Bacalaureat, pentru a nu „strica media” unității de învățământ în speță.

„Noi am reușit, tot în perioada în care am lucrat la acest program, să identificăm pentru prima dată fenomenul Bărila. Copii de la clasa a VIII și a XII nu au fost lăsați să intre în Bacalaureat pentru a nu trage în jos media clasei. Aceste lucruri nu se întâmplă doar în Brăila, aici am avut însă apropae 40% de elevi absolvenți care nu au putut să intre în cele două examene. Fenomenul „Brăila” se întâmplă în toată țara. Noi de doi ani trimitem petiții la minister și îi rugăm să ia măsuri, dar abia pe 18 iulie, anul acesta, a ieșit doamna ministru în presă și a confirmat fenomenul „Brăila”, a mai adăugat aceasta.

Sursă Foto: Human Catalyst

Programul „Școala după școală”, un real ajutor pentru copii ce provin din familii defavorizate

Un alt obiectiv al asociației reprezintă implementarea la nivel național al programului „Școala după școală”, ce reprezintă una dintre cele mai bune soluții pentru reducerea abandonului școlar. Se pare că acest proiect a fost inclus în Legea Națională a Educației, însă doar 18% dintre copii beneficiază gratuit de acest serviciu.

„La nivel național, conform ultimei noastre cercetări, doar 18% dintre copii beneficiază gratuit datorită unor ONG-uri și sponsori, însă restul copiilor care merg la after school, merg pe banii părinților. Noi vrem ca prin acest program toți copiii din grupuri dezavantajate să beneficieze în mod gratuit cu bani de la bugetul de stat. Noi din 2014 și până în prezent trimitem petiții, participăm la dezbateri, trimitem propuneri de lege și facem tot posibilul ca acești copii să beneficieze de acest program cum spune legea. Acesta ar fi unul din obiectivele noastre”, ne-a mai menționat aceasta.

Asociația care pregătește activiștii civici de mâine

Chiar dacă proiectele pe care membri asociației Human Catalyst sunt complexe și costisitoare, Laura a ținut să meționeze și faptul că nu au primit până în prezent niciun fel de finanțare din partea statului. „De când ne-am înființat și până în prezent, nu am apelat niciodată la fonduri publice, tocmai pentru a ne păstra caracterul independent și integritatea. Practic noi trăim din sponsorizări și donații. Așa cum vă spuneam, cele mai importante activități sunt cele de cercetare, prin care noi descoperim lucruri care nu s-au mai spus și le demonstrăm. Ulterior pe partea de advocacy, încercăm să aducem lucrurile în fața autorităților, astfel încât să poată să schimbe legi și să regleze aceste deficiențe. Mai avem o parte prin care pregătim viitoarele generații de tineri să fie critici, să fie activi în societate și care se numește <<Creștem comunitatea de activiști>>. Toate informațiile le puteți găsi și pe website. Activitățile le desfășurăm în permanență. Nu depindem de o finanțare sau de alta pentru că în permanență cerem bani de la sponsori, care ne asigură menținerea activității”, ne-a mai spus aceasta.

Sursă Foto: humancatalyst.ro

În ciuda tuturor inconveniențelor, asociația Human Catalyst se luptă în continuare pe partea de advocacy pentru a convinge statul român să aloce o linie de buget pentru programul „Școală după școală” în școlile cu risc educațional mare. În plus, un alt obiectiv pe care și l-au propus este acela de a convinge parlamentarii să introducă o lege care să interzică fenomenul „Brăila”.

Sursă Foto: humancatalyst.ro


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.