În 2016, doi tineri pasionați de istorie au fondat Historia Renascita, o asociație culturală care are ca scop promovarea patrimoniului istoric și cultural, precum și a trecutului spațiului în care trăim. Cu timpul, alături de ei au venit tot mai mulți prieteni, iar în prezent asociația are peste 80 de membri activi.

De la înființare până în prezent, asociația a participat la 50 de evenimente, iar 10 dintre acestea s-au desfășurat în afara României, în țări precum Austria, Bulgaria, Polonia sau Rusia. De asemenea, asociația a fost invitată la toate festivalurile de prestigiu din țară. În cadrul Historia Renascita, la nivelul reconstituirii epocii antice, activează în prezent trei grupuri distincte: Geto-dacii Sudcarpatici, Celtae Bellatores și Legiunea a IV-a Flavia Felix.

Într-un interviu acordat editiadedimineata.ro, Cătălin Drăghici, președintele Historia Renascita, a vorbit despre procesul de reconstituire istorică și legendele dacice care fac furori pe internet.

editiadedimineata.ro: Cum vă propuneți să reconstituiți istoria?

Cătălin Drăghici: Ceea ce face Asociația Historia Renascita poartă denumirea de „reconstituire istorică”. Reconstituirea istorică sau ”reenactmentul”, reprezintă un nou mod de abordare a istoriei, unul non-formal, viu și interactiv. Când vorbim de reenactment vorbim de reconstituirea unor aspecte cu caracter civil, militar sau religios din diferite perioade istorice în conformitate cu vestigiile arheologice, sursele istorice și cercetările științifice. Așadar este vorba de istorie aplicată, de lecții de istorie vie oferite publicului larg prin intermediul unor evenimente istorico-culturale. În cadrul acestora reenactorii interacționează direct cu publicul, oferind informații istorice, reconstituind diverse ateliere civile (fierărie, pielărie, ceramică, țesătorie etc.) sau punând în practică diferite demonstrații cu caracter militar. Metodele prin care se realizează reconstituirea istorică se încadrează în așa-numita arheologie experimentală, o ramură nouă din cadrul arheologiei, prin care se realizează replici cât mai fidele ale diverselor artefacte descoperite.

editiadedimineata.ro: Ce au studiat membrii organizației? Sunt istorici printre voi? De unde interesul pentru istorie?

Cătălin Drăghici: Nucleul asociației îl reprezintă profesori și absolvenți de istorie sau arheologie. Avem de asemenea muzeografi și studenți în diferiți ani de studiu la facultăți de istorie. Avem de asemenea colaborări, schimburi de opinii cu specialiști din cadrul unor universități sau muzee de profil. Per total însă, specializările tuturor membrilor asociației sunt destul de variate, din diverse domenii, ceea ce ne unește fiind pasiunea pentru trecut și pentru istorie cât mai profesionist abordată și înțeleasă.

editiadedimineata.ro: Ce perioade istorice vă interesează?

Cătălin Drăghici: Secvențele istorice importante abordate de către asociația noastră sunt: perioada civilizației dacice clasice, a Daciei preromane; secvența participării armatei române la Primul Război Mondial, Historia Renascita reconstituind Detașamentul Mateiaș împreună cu Muzeul Municipal Câmpulung. La un nivel experimental secundar și prin pasiunea câtorva dintre membrii Historia Renascita am încercat și reconstituirea pe două momente ale perioadei medievale: vikingii scandinavi și ruși sau Evul Mediu est european pe final de secol XIV.

editiadedimineata.ro: Ce trebuie să știe societatea românească despre Dacia?

Cătălin Drăghici: Societatea românească per ansamblu ar fi de dorit să cunoască informațiile despre daci cât mai apropiate de adevărul istoric. Din păcate în ultimele decenii au luat amploare curentele protocroniste, prezente foarte agresiv în mediul online, pe zona cea mai facilă de informare pentru publicul larg. Exponenții acestui curent promovează informații bombastice deformând neverosimil adevărul istoric. Teoriile de acest gen variază de la unele conspiraționiste cu adevărat penibile (tuneluri energetice din Bucegi în Egipt, oculta mondială care ascunde în subsolurile Vaticanului adevărurile despre daci) la unele ceva mai șlefuite, cu un ambalaj pseudo-științific, cum ar fi cele despre imposibilitatea romanizării sau despre limba dacă, strămoașa limbii latine.

Sintetizând, trebuie să înțelegem faptul că istoria trebuie abordată obiectiv, nu pasional. Dacii au fost oameni ai vremurilor lor iar civilizația dacică a fost una dintre civilizațiile exponențiale din afara lumii greco-romane. Că în perioada de maximă înflorire civilizația dacică a reprezentat un reper în această parte a Europei. Că a fost o civilizație războinică prin excelență comparabilă cu civilizațiile cu care a intrat în contact (celtică, germanică, sarmatică), fiind destule momente în care cea mai mare putere militară a momentului – Roma, s-a temut de daci. Mai trebuie înțeles faptul că geții și dacii nu sunt fix aceeași mâncare de pește; ei nu trebuie confundați total, nepoziționându-se istoric pe spații temporale și geografice identice. Mai ar trebui știut că relațiile și influențele dinspre lumea romană nu au început după cucerirea regatului lui Decebal ci semnificativ mai devreme. Că romanizarea a fost posibilă și că fără ea etnogeneza în acest spațiu ar fi urmat alt curs.

editiadedimineata.ro: Există în societatea românească o dezbatere aprinsă despre rolul jucat de daci în istorie. De unde vine interesul persoanelor care se implică în astfel de discuții?

Cătălin Drăghici: Dezbaterea de care vorbiți este una artificial construită. În realitate vorbim de ofensiva unei tabere protocroniste, care politizează istoria și zgândără un naționalism rudimentar, bazat pe nostalgii despre un trecut eroic exagerat. Cei interesați în acest tip de promovare pot fi clasificați în mai multe categorii: cei interesați în câștiguri materiale, cei care urmăresc câștiguri de imagine pentru o capitalizare de ordin politic, și cei entuziaști, dar cu un bagaj de informații deficitar. Pe de altă parte, vocea specialiștiilor se pierde în zgomotul general, ea negăsind deocamdată căile adecvate prin care să aibă impact eficient asupra publicului larg.

editiadedimineata.ro: Ce surse credibile le recomandați persoanelor interesate de legendele dacice?

Cătălin Drăghici: Dacă vorbim strict de legende, cele mai veridice surse rămân însemnările anticilor: Herodot, Diodor din Sicilia, Polibyus, Plutarh despre geți, Strabon, Dio Cassius, Suetonius, Florus, Iordanes vorbesc și despre daci. Dacă vorbim de lucrări științifice, studii sau sinteze din istoriografia recentă, rămân de referință lucrările unor istorici mai vechi, precum Vasile Pârvan, Constantin și Hadrian Daicoviciu, Radu Vulpe, Ioan Horațiu Crișan, sau mai recenți precum Valeriu Sârbu, Zoe Petre, Daniel Spânu, Aurel Rustoiu. În mediul online, site-ul Enciclopedia Dacica adună o informație extrem de bine structurată și conectată la cercetarea academică.

editiadedimineata.ro: Ce se poate face pentru a încuraja românii să-și cunoască istoria?

Cătălin Drăghici: O întrebare relativ simplă dar care nu poate avea un răspuns la fel de ușor de dat. Apatia contemporanilor pentru istorie este relativ generalizată, nu e specifică doar românilor. Cred că motivele sunt de natură diversă. Trăim într-o epocă a consumerismului, care a dezvoltat artificial societatea. Metodele prin care se face studierea istoriei la nivel instructiv în anii de școală necesită reformulări, reorientări, îmbunătățiri. Reconstituirea istorică sau ”reenactmentul”, ca nou mod de abordare a istoriei, poate juca un rol destul de important în acest deziderat. Prin lecțiile de istorie vie, aplicată, ,”reenactmentul” are indubitabil un rol educativ, urmărind trezirea interesului publicului și în special a generației tinere pentru trecutul istoric și pentru responsabilizarea privind conservarea patrimoniului cultural.

Imagini: Historia Renascita Geto-Dacii sudcarpatici

---