Într-un studiu din 1993, Robin Dunbar, un antropolog britanic, a teoretizat că oamenii nu ar putea avea mai mult de aproximativ 150 de relații semnificative, o măsură care a devenit cunoscută drept numărul lui Dunbar. Dar cercetătorii de la Universitatea din Stockholm au publicat o lucrare care pune sub semnul întrebării acest număr, constatând că oamenii ar putea avea mult mai mulți prieteni dacă depun eforturi.

În cercetările sale inițiale, Dr. Dunbar a studiat maimuțele și a stabilit că dimensiunea neocortexului, partea creierului responsabilă de gândirea conștientă, este corelată cu dimensiunea grupurilor în care trăiau. Neocortexul la oameni este și mai mare, așa că a extrapolat că dimensiunea ideală a grupului lor este, în medie, de 150.

Cultivarea relațiilor sociale

În noul studiu, dr. Lind a spus că el și echipa sa au folosit seturi de date actualizate și metode statistice și au constatat că dimensiunea neocortexului nu limitează numărul de conexiuni pe care oamenii le pot avea. Dr. Dunbar definește relațiile semnificative ca fiind acele persoane pe care le cunoști suficient de bine pentru a le întâlni fără să te simți incomod. Acest număr variază de obicei de la 100 la 250, cu media în jur de 150, a spus el.

În 2007, când agenția fiscală suedeză se restructura, un strateg al agenției a propus ca fiecare dintre noile birouri să aibă aproximativ 100 până la 150 de angajați, citând cercetările lui Dunbar. Angajații, deja nemulțumiți de restructurare, și-au dat seama de plan și s-au plâns că sunt comparați cu maimuțele.

Deși poate fi reconfortant să ne gândim că există un număr optim de oameni cu care ar trebui să ne înconjurăm, în realitate nu există o regulă care să se aplice tuturor. Dezbaterea asupra relațiilor vine în timp ce oamenii regândesc ce prietenii doresc să cultive din nou, după ce pandemia a micșorat cercurile sociale.

Instrumentele de rețea precum LinkedIn au făcut posibilă creșterea numărului de conexiuni pe care le putem menține și acest lucru este important deoarece cercetările arată că oamenii de la marginea exterioară a rețelelor noastre sunt adesea cei care ajung să fie cei mai de ajutor pentru avansarea în carieră sau generarea de idei creative.

Ce va însemna pandemia pentru reconstruirea conexiunilor semnificative, fie la locul de muncă, fie în viața noastră socială? Probabil că este prea devreme pentru a spune, dar dr. Dunbar a prezis că cele mai mari efecte asupra rețelelor ar fi asupra persoanelor în vârstă.