Proprietarii de terenuri vor fi obligați să curețe ambrozia pe tot parcursul anului de pe terenurile pe care le dețin, potrivit unei propuneri legislative adoptate, astăzi, de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.

Documentul mai prevede că autoritățile locale vor putea interveni în baza unei ordonanțe președințiale pe terenurile unde proprietarii nu au făcut lucrări de combatere a acestei plante, relatează Radio România Actualități.

De asemenea, cei care dețin terenuri și administratorii de drumuri publice sau lacuri vor putea cere primăriilor să execute contra cost intervenții specifice pentru eliminarea ambroziei, plantă care provoacă alergii puternice tot mai multor persoane.

În general, se consideră că primăvara este sezonul alergiilor, însă există o plantă ce poartă denumirea de ambrozie care are perioada de polenizare maximă în lunile august-septembrie. Această perioadă poate începe mai devreme sau se poate întinde mai mult, în funcție de condițiile meteorologice (iulie-octombrie). Polenul ambroziei poate provoca rinită alergică sezonieră (așa numita febra fânului).

Ce este ambrozia și de ce provoacă alergie

Ambrozia este cea mai răspândită buruiană care aparține genului Ambrosia. Se găsește adesea pe marginea drumurilor, pe câmpuri, în parcuri, în culturi de cereale și de floarea soarelui, în spațiile urbane periferice, nu și în zonele înalte. Este o plantă anuală, perenă, care crește spontan și care are nevoie de multă lumină solară, explică site-ul medlife.ro.

Polenizarea acestei plante începe în august și durează până la mijlocul toamnei (lunile august și septembrie sunt cele în care se înregistrează cele mai mari concentrații de polen de ambrozie în aer). O singură plantă de ambrozie poate elibera în atmosferă până la peste 30.000 de semințe. Grăunciorii de polen ai ambroziei pot provoca alergii sezoniere la persoanele alergice. Cantitatea de polen este mai ridicată în intervalul 10:00-15:00, dar depinde foarte mult și de condițiile meteorologice. Polenul ambroziei se poate răspândi pe suprafețe întinse și poate să reziste iernii, cu condiția ca temperaturile să nu scadă foarte mult.

În mod normal, sistemul imunitar apără organismul împotriva virusurilor și bacteriilor, pentru a îndepărta agenții infecțioși. Însă, în cazul persoanelor alergice, sistemul imunitar interpretează în mod eronat polenul ca pe o substanță periculoasă. O substanță naturală numită histamină este eliberată atunci când corpul întâlnește polenul de la ambrozie. Reacția organismului duce la manifestări iritante cum ar fi strănutul, secreția nazală apoasă, congestia nazală și mâncărimea la ochi sau iritația în gât. Alergia este puțin probabil să dispară odată ce s-a dezvoltat.

Cum se manifestă alergia la ambrozie

Simptomele alergiei pot să difere de la o persoană la alta. Alergia la ambrozie se manifestă în mod similar cu alergia la alte tipuri de polenuri. Iată care sunt cele mai importante simptome:

• strănut;
• nas înfundat (congestie/ obstrucție nazală);
• secreție nazală apoasă (rinoree);
• dureri de cap (cefalee);
• ochi iritați;
• gât iritat (senzație de mâncărime);
• respirație șuierătoare (wheezing);
• răgușeală;
• pierderea simțului mirosului;
• pierderea simțului gustului;
• somnolență;
• oboseală cronică;
• calitatea scăzută a somnului.

Ambrozia poate să agraveze simptomele astmului. De asemenea, reacția alergică poate să ducă la șoc anafilactic (cea mai gravă reacție alergică care poate cauza deces prin scăderea tensiunii arteriale, obstrucția căilor aeriene). Simptomele dispar odată cu dispariția polenului (la finalul toamnei).

Factori agravanți ai alergiei la ambrozie

Există factori agravanți pe care persoanele alergice ar trebui sa le cunoască:

• fum de țigară;
• mirosuri puternice;
• temperaturi mari;
• aer poluat;
• schimbări climatice.

Analize necesare pentru diagnosticarea alergiei

Alergia la ambrozie nu trebuie ignorată, pentru că simptomele se pot înrăutăți, pe măsură ce trece timpul. Este recomandat să mergi la medicul alergolog pentru efectuarea unor analize, stabilirea unui diagnostic și pentru începerea tratamentului.

• Anamneză: medicul poate să stabilească diagnosticul de alergie la ambrozie în baza simptomelor pe care le are pacientul. Este foarte important ca pacientul să spună când a observat pentru prima dată simptomele și dacă au existat factori agravanți.
• Teste cutanate: medicul poate sa solicite și o testare alergologică cutanată. Testul presupune plasarea unei picături cu polen de ambrozie pe piele și înțeparea pielii în acea zona. Dacă apare o reacție ușoară (edem, mâncărime, roșeață) înseamnă că persoana este alergică la ambrozie.
• Teste de sânge: alergia la ambrozie poate fi confirmată printr-un test de sânge. Se recoltează o mostră de sânge de la pacient, iar ulterior, in laborator, se depistează prezența anticorpilor împotriva ambroziei care indică alergie la această buruiană.

Complicațiile alergiei la ambrozie

Ce trebuie să știi:

• Persoanele alergice (la acarieni de praf, mucegai, alte tipuri de polen, blana animalelor) au un risc mai mare să fie alergice și la ambrozie;
• Dacă o persoană din familie este alergică la ambrozie atunci ai un risc mai mare de a suferi de această alergie.

Complicațiile asociate alergiei cu ambrozie

• Afecțiunea declanșată de alergia la ambrozie se numește rinită alergică;
• Rinita alergică poate reduce productivitatea persoanei afectate.
• Rinita alergică poate să ducă la un somn de calitate redusă, ceea ce poate declanșa oboseală, iritare, anxietate.
• Rinita alergică agravează simptomele astmului, dacă pacientul a fost diagnosticat cu această afecțiune. În plus, poate declanșa inflamația căilor respiratorii inferioare ce duce la apariția astmului alergic (tusea și respirația șuierătoare).
• Rinita alergică netratată poate crește riscul de a dezvolta sinuzita.

---