CITIRE

România, una dintre țările cu cele mai multe femei...

România, una dintre țările cu cele mai multe femei în tehnologie. INTERVIU Steliana Moraru, Global Women in Tech

Steliana Moraru are un backgroung profesional divers, ce îmbină pasiunea pentru tehnologie cu cea pentru comunicare și responsabilitate socială corporativă. În prezent, este Marketing & Communication Manager în cadrul unei companii din domeniul financiar și Board Member & Head of Marketing al organizației Global Women in Tech. Are o experiență profesională de peste 10 ani, acoperind în calitate de Chief Marketing Officer, International Communication Manager sau Program Manager responsabilități de management și comunicare pentru organizații locale și internaționale. A dezvoltat sau coordonat proiecte în domeniul e-government, tehnologie pentru binele social, lansări pentru produse software și evenimente dedicate domeniului tech.

Într-un interviu acordat editiadedimineata.ro, Steliana a vorbit despre implicarea româncelor în tehnologie și despre cum pot fi ajutate tinerele să urmeze calea succesului.

Cu ce te ocupi?

Sunt Marketing & Communication Manager în cadrul unei companii din domeniul financiar și Board Member & Head of Marketing în cadrul organizației neguvernamentale Global Women in Tech.

Ai simțit că ți se pun piedici în încercarea de a ajunge până aici pentru că ești femeie?

Mișcările #metoo, #timeisup, precum și o vizibilitate crescândă a diferitelor modele de lideri, din mai multe comunităti și grupuri reprezentative pentru societatea diversă în care trăim, contribuie atât la documentarea și stoparea situațiilor precum cele la care care faci referire, dar mai ales la schimbarea narativului. Ce tip de comportament promovăm, ce repere morale avem, ce înseamnă să dăm voce lucrurilor care contează? În mediul de lucru, acasă – pentru ce tip de valori “ne ridicăm în picioare”? Ce modele lăsăm generației care ne urmează?

Eu nu am trecut prin situații care să mi-au pus piedici în drumul profesional. Cu toate acestea, chiar dacă noi nu trecem prin situații care ne pun limite în dezvoltarea noastră, nu înseamnă că ele nu există și nu se întâmplă. Știind cazuri și învățând din ele, putem contribui la o comunitate mai responsabilă și construcția unui mediu în care nu mai este necesar să ridicăm astfel de întrebări.

Global Women in Tech își propune să inspire și să faciliteze accesul tinerelor la profesiile din domeniul tehnologic. Cum face asta?

Global Women in Tech (GWiT) este o organizație neguvernamentală, a cărei misiune este de a conecta profesioniștii STEM (science, technology, engineering, math) prin programe care sprijină dezvoltarea lor profesională și educațională. Suntem o comunitate internațională de voluntari, cu experiență și background diferit în domeniul STEM, care contribuie la crearea programelor noastre și a evenimentelor GWiT. Firul roșu care leagă toate inițiativele noastre este promovarea diversității și educației în acest domeniu.

De ce este important să vorbim și să investim în topicul referitor la sub-reprezentarea femeilor în tehnologie? Futurologul Alvin Toffler menționa printre „previziunile” sale pentru viitor (40 for the Next 40), analizând contextul politic și economic de acum 10 ani, că femeilor vor deține din ce în ce mai multe roluri de management, la o rată fără precedent. Privind la topurile actuale, a avut dreptate. Însă nu este numai atât. Suntem deja la a 4-a revoluție, cea tehnologică, care aduce cu sine o schimbare fundamentală în modul în care trăim, muncim, relaționăm. O dată cu scalarea acestei schimbări, trebuie să vină și adaptarea noastră pentru viitor, atât a noastră, cât și a generațiilor care vin. Observăm deja că piața muncii în domeniul sau în conexiune cu STEM este din ce în ce mai ofertantă. Fiecare companie devine o companie tech. Nu mai este un secret pentru niciun manager că o echipă diversă (din punctul de vedere al genului, al culturii, al istoricului) este mai performantă și poate veni cu soluții și abordări innovative comparativ cu echipele compacte sau în care predomină un anumit gen. Tinând cont de aceste lucruri, conversația cu privire la reprezentativitatea femeilor sau, mai degrabă, sub-reprezentativitatea lor este nu este de bon ton, ci necesară.

În cadrul GWiT, ne-am propus să susținem creșterea gradului de reprezentativitate în domeniul STEM. Concret, avem 3 proiecte mari, care se adresează atât tinerelor studente la facultățile de profil tehnic, cât și femeilor care doresc să atingă noi standarde profesionale. Code Diversity se adresează studentelor aflate în primul an de studiu la facultățile din București cu specializare în matematică, informatică, cibernetică sau inginerie, și cuprinde doua etape: un Bootcamp, realizat în 6 companii tech, si un Program de mentorat pentru studentele din program, de 1 an de zile.

Nevoia de role models, modele profesionale, este menționată constant în studiile realizate în domeniul STEM în rândul femeilor. Gândește-te astfel: dacă ți-aș spune să îmi desenezi un om de știință, ce mi-ai desena? Poate clasicul barbat în halat alb? Dacă te-aș ruga să îmi numești o femeie cu o contribuție semnificativă în domeniul STEM pe cine mi-ai menționa? Probabil sunt doar câteva nume, pe care le-am putea număra pe degetele de la o singură mână. Marian Wright Edleman, activistă în domeniul drepturilor copilului, spunea că Nu poți fi ceea ce nu vezi.

Așa funcționează și lucrurile cu lipsa de modele: cine să își imagineze, dorească să devină, pe cine să aibă drept reper feminim din domeniul științelor exacte dacă nu promovăm în mediul public și astfel de modele? Din acest motiv, în cadrul GWiT, ne concentrăm pe a aduce în prim plan femeile din România și din comunitatea internatională din acest domeniu. Am extins programul de mentorat intern (prin intermediul căruia membrii comunității au început acest proces) la nivel extern, deschizându-l pentru profesionistele din STEM care își doresc să progreseze în carieră și să își atingă potențialul profesional. Al treilea program este în pregătire, se numește Started-Up și se adresează susținerii femeilor antreprenor.

Cum ai ajuns în această organizație?

Global Women in Tech este fondată de Simona Șandru, Președintele organizației și persoana care a adus echipa împreună așa cum există ea astăzi, cu reprezentate din cele mai importante companii tech locale și internaționale. Eu și Simona ne știam din industria tech, companiile pentru care lucram fiecare dintre noi la momentul respectiv au colaborat pe câteva proiecte. Simona a fost cea care mi-a prezentat ideea și am fost încântată să mă alătur. Misiunea comunității GWiT era în acord cu valorile mele profesionale și cu activitățile în care mă implicam deja. În ultimii ani, proiectele voluntare din care fac parte sunt cele din domeniul tehnologiei pentru binele social și cele care promovează un mediu de lucru divers și egal.

Ar putea face ceva statul român pentru a încuraja tinerele să fie interesate de profesiile din domeniul tehnologic?

România este una dintre țările cu cele mai mari procente de femei în tehnologie, de aproape 30%, alături de Bulgaria și Letonia, conform datelor statistice pentru anul 2018. Comparativ, în Statele Unite sunt în jur de 25%. Avem, de asemenea, și o creștere constantă în ceea ce privește numărul tinerelor care devin studente la facultăți cu profil tehnic, așa cum o arată această analiză recentă.

Astfel, perspectiva dată de informația statistică este una pozitivă pentru țara noastră. Din punctul meu de vedere, consider că avem spațiu de acțiune, din două perspective: ce putem face pentru a promova domeniul STEM în rândul tinerelor (mă gândesc aici la eleve și liceene) și ce putem face pentru a susține creșterea profesională pe termen lung a femeilor care deja sunt în acest domeniu. Aceste investiții, pe aceste două paliere, ar trebui să facă parte dintr-o agendă publică a statului mai amplă, de promovare a inclusivității și diversității în mediul de lucru și indiferent de domeniul de activitate și de pregătire a generațiilor tinere pentru viitor.

Se spune că It takes a village to raise a child (Ai nevoie de un sat să crești un copil), consider că același lucru este valabil și în ceea ce privește promovarea unei agende de acest tip. Am remarcat, cu plăcută surprindere, că Ministerul Comunicațiilor are o activitate publică legată de topicul reprezentativității femeilor în tehnologie, susținând evenimente care includ și acest subiect acesta sau organizații cu această misiune. Cu toate acestea, din informațiile pe care le am la momentul actual, nu cred că sunt programe concrete dedicate creșterii gradului de reprezentativitate al femeilor în tehnologie în zona publică.

Statul, prin instituțiile sale reprezentative, poate fi un catalizator al creșterii gradului de reprezentativitate al femeilor în STEM, însă nu este singurul actor. Consider că trebuie să privim această misiune ca una comună, societală: companiile din domeniu, mediul academic, organizațiile neguvernamentale și fiecare profesionist care vede în acest demers unul pentru generațiile viitoare ar trebui să gândească cum facem științele exacte accesibile oricărei persoane care dorește să își dezvolte aici o carieră.

Să ne imaginăm că ajungi într-o poziție importantă în statul român. Ce decizie ai lua prima oară pentru a încuraja femeile din domeniul tehnologic?

Așa cum am mai menționat, trebuie să ne întrebăm de ce este important să vorbim și să investim în acest subiect. Care este substratul acestui topic și cum trebuie să ne raportăm la el? Femeile reprezintă jumătate din populația României. Cu toate acestea, sunt sub-reprezentate în multe medii profesionale și se pot confrunta și cu o dublă limitare: cea a genului și cea a mediului din care provin. Mă refer aici, cu precădere, la fetele care se nasc și cresc în satele noastre și cele din orașele mici. Nu pot să nu privesc această problemă și din perspectivă personală: m-am născut și am crescut într-un orășel mic, de provincie, cu acces limitat la oportunități. În cazul meu, am avut o familie care înțeles foarte repede că singura mea șansă la o viață bună este prin educație.

Astfel, dacă aș avea un rol în instituțiile statului, prima decizie ar fi să identific, la firul ierbii, ce putem face să le oferim accesul și sprijinul tinerelor din mediul rural pentru a putea face față mediului economic de mâine, din care face parte, fără urmă de îndoială, tehnologia. Avem deja bune practici din afară, avem deja răspunsuri la De ce?, avem proiecte locale gândite pentru a crește numărul femeilor care invață de mici programare sau robotică. Susținerea publică și promovarea ca modele de bună practică a proiectelor care deja se derulează în acest domeniu este cel mai firesc pas și cel mai simplu.

Nu sunt familiară cu rigorile procedurilor publice, însă, concret aș vedea astfel:

  • Sprijin financiar pentru programe care să încurajeze înțelegerea și promovarea a ceea ce înseamnă domeniul STEM.
  • Sprijin financiar și dotarea școlilor cu tehnologia necesară.
  • Programe de învățare și schimburi de experiență pentru profesori.
  • Programe de mentorat: implicarea mediului de business în a „adopta” comunități și școli și a merge cu profesioniști, periodic, să le insufle pasiunea pentru domeniul STEM și să devină modele profesionale la care se pot raporta. Domeniul STEM nu înseamnă doar programare, avem o pleiadă de roluri la care fetele pot aspira.
  • Scalarea proiectelor existente de promovare a educației STEM în rândul copiilor & tinerilor, în general, și cele în rândul femeilor, în particular.
  • Facilitarea posibilității pentru profesioniștii STEM de a-și lua câteva luni sau un an sabatic și a merge în comunități.
  • Crearea unei coaliții- grup de lucru inter-ministerial pentru a avea un program de țară menit să încurajeze și să crească implicarea fetelor și femeilor în tehnologie, gândit în spiritul pregătirii pentru lumea de mâine și în acord cu alte programe internaționale, de tip Agenda 2030 a United Nations Sustainable Devleopment Goals, al cărei principiu este No one left behind („Nimeni nu este lăsat în urmă!”).

Uite, la scalarea proiectelor model de bună practică, aș pune cap de listă un proiect gândit pentru tinerii din mediul rural, pe care îl urmăresc cu multă atenție și mult drag: Code Kids. Proiectul CODE Kids – Copiii fac coding în bibliotecile publice are ca scop crearea unei mișcări de coding și STEM în care copii, tineri și bibliotecari din mediul rural și urban mic își dezvoltă competențele digitale și se implică în viața comunității din care provin prin rezolvarea unor teme digitale creative. Prin activitățile de formare și atelierele organizate este deschisă o altă fereastră către explorarea lumii digitale cu oportunitățile sale de dezvoltare și învățare, astfel încât peste 2000 de copii cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani, să fie încurajați să se implice activ și chiar să urmeze o carieră în tehnologie. Biblioteci publice din 15 județe ale României sunt sau vor deveni parteneri strategici ai proiectului, implicate direct în implementarea acestuia, prin personalul angajat și spațiile deținute.

Aș vrea să văd că există suficient de multe pârghii pentru ca un proiect precum acesta sau precum cele altor organizații de ajunge de la 2000 de persoane la 10 000 și de la 10 000 la toți cei care pot beneficia.

Aș vrea să închei, totuși, prin a reitera mesajul: rolul statului este important, prin prisma mecanismelor sale specifice, însă efortul este unul comun. Nu trebuie să așteptăm de la cineva ceva anume pentru a face lucrurile să se miște în direcția potrivită.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.