15 martie 2024, 12:09

Șefa de promoție UMF București, lecție de umanitate și ambiție: Nu ai cum să te oprești din drumul tău dacă îţi doreşti ceva, trebuie să lupți pentru a fi mai bun

Tinerii performanți din România nu sunt un mit, sunt un adevăr pe care îl întâlnim la tot pasul. Cu toate că suntem conștienți de anumite lipsuri ce există în educație, asta nu înseamnă că nu trebuie să încetăm să ne uităm, să-i căutăm sau să-i admirăm pe tinerii exemplari. Unul dintre aceștia este Teodora-Cristiana Oțelea, șefa de promoție 2017, secția medicină generală, de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

Discursul Teodorei de la festivitatea de absolvire a fost unul cu adevărat special, plin de pasiune și care arată valoarea unei românce dedicate. În acest context, redacția Edițiadedimineață.ro a stat de vorbă cu viitorul doctor, tânăra povestindu-ne despre cum s-a născut pasiunea ei pentru medicină, care sunt greutățile unui student și dacă România este o opțiune pentru dezvoltarea ei profesională.

Sursă imagine: Facebook.com

Manuela Dinu: Pentru început aș vrea să ne spui mai multe despre tine. Cum s-a dezvoltat pasiunea ta pentru medicină, vine din copilărie? Cine te-a sprijinit cel mai mult în tot parcursul tău educațional de până acum?

Teodora-Cristiana Oțelea: Sunt un om simplu care vine dintr-un colţ de rai, dintr-o zonă pitorească, unde “amurgul iese din codrii şi e pace, răcoare şi-un dulce miros de fâneaţă”, cum spune Alexandru Vlahuţă în “România Pitorească”.

Sunt de pe Valea Teleajenului, din comuna Măneciu, judeţul Prahova, la jumătatea distanţei dintre Cheia şi Vălenii de Munte. Doisprezece ani am fost elevă la şcoala din sat, loc în care am trăit o parte a copilăriei şi a adolescentei mele, un loc în care m-am simţit aproape ca acasă, deoarece părinţii mei sunt profesori de matematică aici. Este clar că educaţia mea o datorez în bună masură părinţilor mei, apoi profesorilor şi a oamenilor de care am fost înconjurată. Vreau să amintesc aici şi contribuţia bunicului meu- preotul Aurelian Catrina.

Ştiti, eu privesc educaţia ca pe o cetate cu ferestre mari. În interior păstrezi şi îţi aperi valorile primite din familie, şcoală, facultate, iar ce vine din mediul înconjurător, din societate, laşi să pătrundă prin ferestrele larg deschise numai după ce ai făcut o selecţie bună şi riguroasă. Restul se opreşte în zid.

În ceea ce priveşte alegerea vocaţiei de medic a fost ca în poveste. A fost odată ca niciodată o fetiţă care îşi dorea să fie doctor…

Manuela Dinu: Din punctul tău de vedere, ce este cel mai dificil pentru un student la medicină, să se întrețină material sau să treacă peste anumite bariere din punct de vedere psihologic?

Teodora-Cristiana Oțelea: Din punctul meu de vedere, cel mai dificil pentru un student la medicină este să treacă peste anumite bariere de ordin psihologic. Medicina este frumoasă, dar grea. Cine vrea să devină medic trebuie să fie foarte bine pregătit din punct de vedere psihologic. Trebuie să ai un carater puternic, să te dedici cu trup şi suflet oamenilor. Nu ai zile libere, înveţi până târziu în noapte, uneori nu ai nici măcar timp să mănânci. Pe lângă toate aceste lucruri, te afetează emoţional şi cazurile patologice pe care le întâlneşti. În general, oamenii vin la medic atunci când îi doare ceva. Deci, trebuie să te lupţi cu durerea, disperarea, frica şi chiar moartea. De aceea, trebuie să fii puternic şi curajos. Alegi medicina dacă ai vocaţie, eşti generos şi poţi renunţa la tot pentru celălalt.

Manuela Dinu: Ce te-a motivat să continui cu studiile în acest domeniu? Ai avut momente grele? Dacă da, cum ai trecut peste ele?

Teodora-Cristiana Oțelea: Mi-am dorit să devin medic. Am avut capacitatea de a gândi pentru mine şi de a recunoaşte ceea ce mi se potriveşte. Nu a fost nevoie să aleagă altcineva. Ştiti cum este: “ce pare important pentru alţii, poate irosi cei mai frumoşi ani ai vieţii noastre”. Momente grele am avut. Uneori, m-am simţit epuizată şi mi-am pierdut încrederea în forţele proprii. Medicina concurează cu timpul liber. De fiecare dată mi-am spus că pot, că trebuie îndeplinit visul meu, că totul în viaţă se obţine prin muncă. Există un loc care mi-a dat puteri. Acesta este casa unde am crescut. Aici am familia, prietenii mei necuvântători, florile, aerul curat, tot.

Manuela Dinu: Care a fost momentul în care te-ai simțit cel mai mândră de rezultatele tale? De ce?

Teodora-Cristiana Oțelea: De-a lungul anilor, rezultatele obţinute de mine la diferite competiţii m-au bucurat, dar în acelaşi timp m-au şi motivat să merg mai departe, să învăt mai mult. Mi-au dat puterea şi încrederea că pot realiza lucruri deosebite, în acelaşi timp, m-au şi obligat. Nu ai cum să te opreşti din drumul tău dacă îţi doreşti ceva. Trebuie să lupți pentru a fi mai bun.

Momentul în care m-am simţit împlinită a fost la ceremonia de absolvire, pe 26 septembrie anul acesta. Nu pot spune că am fost mândră, ci mulţumită. Am simţit multă căldură din partea colegilor, am simţit satisfacţia unei munci răsplătite. Ca şef de promoţie am avut ocazia să mulţumesc public tuturor celor care m-au susţinut în aceşti ani. M-am simţit liberă, stăpână pe mine, matură, responsabilă. M-am simţit OM.

Manuela Dinu: Care sunt planurile tale de viitor? Dacă alegi să rămâi în România, de ce?

Teodora-Cristiana Oțelea: Pe viitor, din punct de vedere profesional, mi-aş dori să fiu un medic pregătit în orice situaţie, la curent cu noutăţile din domeniul medical. Aleg să rămân în România, deoarece consider că nu este întâmplător faptul că m-am născut aici. Ca medic în această ţară ai posibilitatea de a vedea o varietate mare de pacienţi şi de patologii. Bineînţeles, îmi doresc să merg la cursuri de pregătire profesională şi în străinătate pentru a vedea cum funcţionează şi alte sisteme de sănătate.

Din punct de vedere personal, îmi doresc o familie fericită şi 3 copii.

Manuela Dinu: Consideri că tinerii care fac performanță, cei așa ca tine, au vreun viitor aici, în România? Pot face o schimbare, au nevoie de un ajutor special din partea celor din jur?

Teodora-Cristiana Oțelea: Tinerii care fac performanţă se pot dezvolta armonios şi în Romania. Consider că aceştia sunt esenţiali pentru un viitor luminos al ţării noastre. Desigur, au nevoie de sprijin din partea familiei şi al mentorilor lor. 

Manuela Dinu: Care sunt valorile tale, constantele în viață?

Teodora-Cristiana Oțelea: Cred că cea mai bună cale de a obţine ceea ce vrei în viaţă este de a stabili care sunt valorile tale şi să faci în aşa fel încât acestea să se împace cu traiul tău, cu modul tău de viaţă. De fapt, sistemul de valori reflectă caracterul fiecăruia dintre noi.

Valorile mele reale sunt CREDINŢA şi FAMILIA. Valorile dobândite sunt LIBERTATEA, ONESTITATEA, AMBIŢIA şi PERSEVERENŢA.

Manuela Dinu: În final, te rog, spune-ne primele trei lucruri care îți vin în minte și te motivează dimineața.

Teodora-Cristiana Oțelea: Primele trei lucruri care îmi vin în minte şi mă motivează dimineaţa sunt:

  1. Lumina de la fereastră, “Lumină Lină”- cea aducătoare de bucurie, mulţumirea că existăm, prezenţa Mântuitorului în viaţa noastră.
  2. Încrederea – o nouă zi înseamnă încă un pas spre aspiraţiile tale. Numai tu poţi face ca ţelul propus să fie mai aproape de tine.
  3. Curiozitatea- în fiecare zi îmi place să descopăr şi să aflu lucruri noi.

 

Puteți urmări mai jos și discursul Teodorei de la festivitatea de absolvire UMF Carol Davila

[Sursă imagine: Facebook.com]


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE