Vești bune pentru bucureștenii fascinați de cultura japoneză! Editura Humanitas Fiction și Centrul de Studii Româno-Japoneze „Angela Hondru“ din cadrul Universității Româno-Americane reiau serile japoneze la Librăria Humanitas de la Cişmigiu cu o dezbatere dedicată volumului Paravanul-Iad și alte povestiri de Ryūnosuke Akutagawa. Serile japoneze sunt o serie de evenimente dedicate literaturii, culturii şi civilizaţiei nipone.

Despre serile japoneze

Ioana Iancu, PR la Editura Humanitas, consideră că serile dedicate culturii japoneze au devenit una din cele mai iubite serii de evenimente din peisajul industriei de carte din țara noastră. „Serile japoneze sunt o serie de evenimente dedicate literaturii, culturii şi civilizaţiei japoneze şi sunt organizate la Librăria Humanitas de la Cişmigiu din luna martie 2013. În cei șase ani și jumătate, au avut loc peste 35 de seri japoneze, fiind cea mai longevivă şi una din cele mai iubite serii de evenimente din peisajul industriei de carte din România. Majoritatea evenimentelor au fost realizate în parteneriat cu Centru de Studii Româno-Japoneze „Angela Hondru“ din cadrul Universității Româno-Americane aflat sub coordonatoarea lui Șerban Georgescu.”, povestește Ioana.

 

Regulile nu se negociază în Japonia

Într-un interviu acordat editiadedimineata.ro, Șerban Georgescu, coordonatorul CSRJ-AH și directorul Departamentului de Studii Asiatice din cadrul Universității Româno-Americane, vorbește despre modul în care japonezii respectă regulile. „Japonia este singurul loc unde, în ciuda globalizării simt întotdeauna că sunt într-o cultură complet diferită, guvernată de alte principii, cu un simț estetic aparte și unde lumea nu simte în niciun caz aceeași flexibilitate față de reguli ca aici, în România. Cred că acest lucru este cel mai important de ținut minte, faptul că regulile nu se negociază. Regulile sunt făcute pentru ca societatea să funcționeze, iar ca acest lucru să se petreacă nu există prea multe note de subsol, excepții, scurtături sau norme speciale pentru fiecare în parte.”, explică Șerban.

 

Dezbatere și dans tradițional japonez

Șerban Georgescu, directorul Departamentului de Studii Asiatice din cadrul Universității Româno-Americane, prezintă pentru editiadedimineata.ro cele două părți ale primei seri japoneze din acest sezon. „În cadrul dezbaterii din prima parte a evenimentului organizat marți, 24 septembrie, vor vorbi Simona Preda, critic literar, Raluca Nicolae, traducătoarea din limba japoneză a volumului, lector univ. dr. la Academia de Studii Economice, și subsemnatul. Dezbaterea va fi moderată de Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction. În partea a doua a serii japoneze, participanții vor putea asista la un moment de dans tradițional nipon realizat de trupa C-Town, formată din voluntare ale Departamentului de Studii Asiatice al RAU. Vor dansa nihon buyou, pe tatami, Vasilica Gabor și Alexandra Bogdan.”, dezvăluie Șerban.

Părintele prozei scurte japoneze moderne

La începutul secolului trecut, Akutagawa devenea părintele prozei scurte japoneze moderne. „La începutul secolului XX, Ryūnosuke Akutagawa uimește lumea artistică japoneză cu imensul său talent literar, atrăgându-și titlul de «părintele prozei scurte japoneze moderne». Volumul de față reunește douăzeci de povestiri cu o largă paletă tematică, traduse pentru prima dată în limba română, ce dovedesc geniul lui Akutagawa de a scrie literatură în filigran și de a se poziționa permanent în vecinătatea bizarului. Akutagawa, care reușește să creeze microcapodopere inspirate din tradiții literare diverse, își invită cititorul să pășească în Japonia medievală (Prințesa Roku no Miya, Kesa și Moritō, Nasul), în perioada Restaurației Meiji, când Orientul întâlnește Occidentul (Balul) și, nu în ultimul rând, în Japonia contemporană lui (Roți zimțate, O poveste ciudată).”, explică Ioana Iancu.

Dacă s-ar face un sondaj despre cei mai importanți zece scriitori japonezi de la începuturile perioadei moderne (1868) până în zilele noastre, Akutagawa s-ar număra, cu siguranță, printre ei. Sau, dacă ar fi să restrângem lista, cred că se înscrie printre primii cinci.

Haruki Murakami

Extravaganța și oroarea sunt mereu prezente în opera lui Akutagawa, fără să-i contamineze stilul, care reușește să-și păstreze mereu limpezimea de cristal.

Jorge Luis Borges

Fotografii: Radu Sandovici

---