19 septembrie 2020, 7:51

Și regii se alungă, nu-i așa? Căzut în dizgrație, fostul rege al Spaniei pleacă în exil. Legăturile cu România

La şase ani după abdicare, fostul rege al Spaniei, Juan Carlos I, a ajuns un personaj din ce în ce mai discreditat, obiect al unor anchete în Elveţia şi în Spania pentru suspiciuni de corupţie şi informaţii calificate drept „îngrijorătoare” de către guvernul spaniol. ”Îngrijorarea” este, de fapt un eufemism. Guvernul chiar a așteptat o soluție de a-l scoate din scenă pe fostul monarh, din cauza prejudiciilor de imagine aduse țării. Nici Coroana nu s-a simțit mai bine.

Stânjenitor

Situația stânjenitoare creată de valul de informații despre faptele lui Juan Carlos, prejudiciul de imagine creat Coroanei Spaniei și presiunile venite din diverse domenii – cu o emfază specială din partea Guvernului – l-au făcut pe regele Felipe al VI-lea al Spaniei să nu mai stea pe gânduri și să ia decizia.

Regele a acceptat exilul fostului rege. Adică fiul a acceptat decizia de a părăsi Spania a tatălui său, fostul rege, care a fost șeful statului timp de aproape 40 de ani și care a ajuns acum să țină primele pagini ale ziarelor cu banii din paradisurile fiscale și conturile din Elveția, scrie El Mundo.

El Mundo: A plecat deja!

El Mundo suține chiar că fostul rege ar fi părăsit deja Spania.

Decizia a fost făcută publică odată ce regele și regina și-au încheiat turneul prin Spania, în care au făcut un tur al tuturor comunităților locale, pe fondul pandemiei de coronavirus care a lovit puternic și țara lor.

Cotidianul El Pais scrie, marți, că, în ciuda deciziei de a trăi în afara Spaniei, regele Juan Carlos I s-a pus la dispoziția justiției spaniole prin intermediul avocatului său Javier Sanchez-Junco.

Ziarele spaniole nu încetează să publice detalii despre gestionarea lipsită de transparenţă a unor fonduri care ar fi fost vărsate de Arabia Saudită fostului şef al statului. Juan Carlos s-a retras din viaţa publică de anul trecut, după ce a abdicat în iunie 2014 în favoarea fiului său Felipe al VI-lea.

Investigații

Justiţia, în Elveţia ca şi în Spania, îşi concentrează investigaţiile asupra celor 100 milioane de dolari pe care fostul rege, în prezent în vârstă de 82 de ani, i-ar fi primit în secret într-un cont din Elveţia în 2008.

Curtea Supremă spaniolă a anunţat în iunie deschiderea unei anchete pentru a stabili eventuala responsabilitate a fostului monarh, aflat la conducerea regatului timp de 38 de ani (1975-2014), însă doar pentru fapte comise după abdicarea sa.

Dosarul a fost deschis în Spania în septembrie 2018 în urma publicării unor înregistrări atribuite fostei iubite a lui Juan Carlos, femeia de afaceri germană Corinna Larsen (cunoscută şi sub numele de Corinna zu Sayn-Wittgenstein), în care ea afirma că suveranul a primit un comision în cursul atribuirii unui mega-contract feroviar unor întreprinderi spaniole în Arabia Saudită.

Premierul, tulburat

Şeful guvernului de stânga Pedro Sanchez şi-a înăsprit tonul în această săptămână pentru prima oară. „Este evident că noi primim, întreaga populaţie spaniolă, informaţii îngrijorătoare care ne tulbură pe toţi, inclusiv pe mine”, a spus el.

Premierul socialist s-a pronunţat astfel după publicarea de către presa spaniolă a unor elemente ale anchetei desfăşurate în Elveţia.

Potrivit canalului online El Espanol, un avocat elveţian, Dante Canonica, a declarat parchetului din Geneva că a fost însărcinat „să creeze o structură” pentru a ascunde fondurile vărsate lui Juan Carlos I.

Potrivit cotidianului El Pais, Corinna Larsen a declarat la rândul său justiţiei elveţiene că fostul şef al statului i-a transferat aproape 65 de milioane de euro în Bahamas, „nu pentru a se debarasa de bani”, ci „din gratitudine şi din dragoste”.

Imagine făcută țăndări

„Imaginea personală a lui Juan Carlos este foarte deteriorată” odată cu aceste dezvăluiri, apreciază Abel Hernandez, jurnalist care urmăreşte actualitatea Palatului regal.

Imaginea sa este „mai rea decât în scandalurile” care au izbucnit înaintea abdicării sale, a spus el, referindu-se la accidentul suferit de Juan Carlos în Botswana în 2012.

Spaniolii, care se confruntau cu o criză economică foarte severă, descoperiseră atunci că regele şi-a fracturat şoldul în cursul unui safari african de lux, plătit de un antreprenor saudit, de care profita în compania Corinnei.

La aceasta s-a adăugat un scandal de corupţie, care l-a dus în final pe ginerele său Inaki Urdangarin în închisoare.

Suspiciuni peste suspiciuni

În ultimii ani, suspiciunile asupra averii sale şi legăturile sale cu monarhii din Golf au întinat moştenirea suveranului, foarte popular timp de decenii şi personaj-cheie al „Tranziţiei” democratice după dictatura lui Franco (1939-1975).

Stânjenit să se vadă desemnat ca beneficiar al fundaţiei panameze ce gestionează contul în Elveţia care a primit banii saudiţi, fiul său, regele Felipe al VI-lea, a anunţat în martie că renunţă la moştenirea tatălui său şi îi retrage alocaţia anuală de circa 200.000 de euro. A fost „un mod de a evita contaminarea instituţiei” monarhice, a comentat Abel Hernandez, citat de France Presse.

Premierul socialist spaniol Pedro Sanchez s-a declarat luna trecută ”tulburat” de informaţiile ”neliniştitoare” legate de fostul rege Juan Carlos, într-un interviu acordat publicaţiei online eldiario.es.

”Palatul Regal însuşi, şi îi mulţumesc pentru aceasta, se distanţează de aceste informaţii neliniştitoare şi tulburătoare”, a declarat Sanchez, al cărui guvern depune eforturi pentru a evidenţia diferenţa între actualul rege Felipe şi tatăl său, care a fost rege al Spaniei între 1975 şi 2014.

Socialiștii

Socialiştii – aliaţi în acest caz cu conservatorii – au împiedicat totuşi, din nou, în iunie, ca o comisie parlamentară să-l cerceteze pe Juan Carlos, aşa cum solicita partenerul lor de guvernare, partidul stângii radicale Podemos, declarat deschis republican.

Fostul rege a decis să părăsească Spania, a anunţat luni Casa Regală de la Madrid.

Regele emerit al Spaniei, Juan Carlos I, a comunicat fiului său, regele Felipe al VI-lea, cu privire la ”decizia chibzuită” de a pleca să trăiască în afara Spaniei ca urmare a repercusiunilor publice ale ”unor evenimente trecute” din viaţa sa privată, se menţionează într-un comunicat al Casei Regale spaniole.

Exclus, un referendum despre monarhie

Guvernul spaniol a exclus miercurea trecută organizarea unui referendum privind monarhia, ceea ce ar presupune o reformă constituţională, şi a garantat că ”şefia statului nu este în discuţie” deoarece se înscrie în ”cadrul constituţional” al Spaniei, informează EFE, preluată de agerpres.ro.

Prim-vicepreşedinta guvernului, socialista Carmen Calvo, a răspuns în acest mod în Congres unei întrebări adresate de deputatul EH-Bildu (extrema stângă separatistă bască) Jon Ińarritu care a vrut să afle ”ce ar trebui să se mai întâmple”, dincolo de informaţiile din presă privind presupusele activităţi frauduloase ale regelui emerit Juan Carlos I, pentru ca să se pună problema unui referendum privind monarhia.

Calvo a vorbit şi despre magnitudinea unei reforme constituţionale de acest tip, pentru care ar fi nevoie de un amplu acord parlamentar şi de convocarea unui referendum. Calvo a insistat că, într-o democraţie, se poate dezbate orice subiect, însă a insistat pe respectarea actualului cadru constituţional spaniol şi pe respectarea conducerii statului.

Monarhia, o instituție deasupra persoanelor care o reprezintă

Tot miercuri, într-un interviu acordat EFE, ministrul Justiţiei spaniole, Juan Carlos Campo, a atras atenţia că monarhia este o instituţie ”aflată deasupra chiar şi a persoanelor care o încarnează” şi s-a declarat convins că ”justiţia, dacă trebuie să acţioneze, va acţiona” în privinţa activităţilor fostului rege al Spaniei.

La 22 noiembrie 1975, la Madrid, a fost încoronat Juan Carlos I de Bourbon (n. 5 ianuarie 1938), rege al Spaniei din 22 noiembrie 1975 până pe 19 iunie 2014, contribuind decisiv la democratizarea și dezvoltarea țării după aproape patru decenii de dictatură, amintesc Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe în pagina lor de Facebook.

Nașul de botez i-a fost regele Carol I al României

Regele Juan Carlos I a reușit să impună monarhia ca simbol de unitate națională a Spaniei, în pofida poverii trecutului, marcată de scurta experiență republicană, de un război civil tragic și de dictatura militară franchistă.

Viitorul rege s-a născut în familia principelui Juan de Borbón y Battenberg (20 iunie 1913-1 aprilie 1993), fiul regelui Alfonso XIII. Nașul de botez al lui Juan de Borbón a fost chiar regele Carol I al României.

Din acest motiv, nou născutul a fost botezat și Carlos, în onoarea nașului din România al lui Juan de Borbón!

Spania lui Franco

La sfârșitul anilor 1940 Spania era o țară aproape izolată în plan internațional, săracă, iar dictatura lui Francisco Franco, instaurată complet în întreaga țară la sfârșitul războiului civil din 1936-1939, era lipsită de legitimitate.

În aceste condiții, Franco a realizat că doar monarhia putea fi garantul unității naționale după moartea sa, fiind astfel de acord ca viitorul rege să revină din exil în 1948 și să urmeze o educație corespunzătoare în Spania.

Tânărul Juan Carlos și-a început studiile la San Sebastián și le-a terminat în 1954 la Institutul San Isidro din Madrid. A intrat în armată, pregătindu-se să devină ofițer în perioada 1955-1957 la Academia Militară din Zaragoza.

În 1957, Juan Carlos a urmat și cursurile Școlii Navale din Marín, Pontevedra, iar anul următor l-a petrecut la Școala de Aviație din San Javier, Murcia. În perioada 1960-1961, a studiat Drept, Economie Politică Internațională și Finanțe Publice la Universitatea Complutense din Madrid.

Prinț al Spaniei

Abia în 1969 Francisco Franco a hotărât ca Juan Carlos să fie proclamat prinț al Spaniei și desemnat oficial succesor, întrucât nu avea încredere în tatăl acestuia, Juan de Borbón, fiul Regelui Alfonso XIII și șeful de drept al Casei Regale spaniole, considerat prea liberal. În secret însă, Juan Carlos ținea legătura cu tatăl său și cu personalități spaniole din opoziția politică și din exil, vizând pregătirea unor ample reforme liberale.

Pe fondul degradării sănătății lui Francisco Franco, începând cu 1974 Juan Carlos a îndeplinit de facto funcția de șef de stat, la acțiunile publice și protocolare. La 30 octombrie 1975 Franco a cedat întreaga putere, decedând la 20 noiembrie.

Încoronarea

În aceste condiții, la 22 noiembrie 1975, Juan Carlos I de Bourbon a fost încoronat rege al Spaniei, într-o atmosferă de speranță și sărbătoare populară.

În scurt timp, în pofida opoziției forțelor franchiste, noul rege a confirmat așteptările celor care doreau liberalizarea politică: în 1976 a fost numit un nou prim ministru, Adolfo Suárez, a fost adoptată Legea de Reformă Politică, iar în 1977 au fost legalizate Partidul Socialist și Partidul Comunist, organizându-se și primele alegeri libere. În 1978 noul Parlament liber ales a adoptat o Constituție democratică.

Relațiile României cu Spania

România și Spania au întreținut relații cordiale de-a lungul istoriei, deși erau două țări latine situate la extremitatea continentului european.

Spania a fost printre primele țări care au recunoscut independența României în 1880, relațiile diplomatice fiind stabilite în 1881.

În timpul războiului civil spaniol România a fost una dintre puținele țări care au acționat pentru limitarea și aplanarea conflictului. Legația României la Madrid a acordat azil diplomatic și a salvat viețile a mii de spanioli, 700 dintre aceștia primind azil în spațiile misiunii diplomatice timp de aproape trei ani!

Prima țară comunistă care a reluat relațiile cu Spania

După ruperea legăturilor diplomatice în 1946, România a fost prima țară comunistă care a reluat relațiile cu Spania în 1967, prin deschiderea unor Reprezentanțe Consulare și Comerciale. În 1977 au fost restabilite relațiile diplomatice la nivel de Ambasade.

În plus, în virtutea bunelor relații româno-spaniole și impresionat de personalitatea regelui Juan Carlos, Nicolae Ceaușescu a acționat pe lângă liderii comuniști spanioli din exil Dolores Ibárruri și, mai ales, Santiago Carrillo, pentru a-i determina să recunoască noul regim monarhic constituțional și să participe la viața politică din Spania.

Domnia Regelui Juan Carlos I este binecunoscută, a condus Spania către democrație și prosperitate, către integrarea în Uniunea Europeană, transferând mai departe prerogativele regale către fiul său, MS Regele Felipe al VI-lea.

România și Spania acum

România și Spania sunt astăzi mai strâns legate ca niciodată, atât prin relațiile politico-diplomatice și economice, dar și printr-o importantă comunitate românească de aproape un milion de persoane care trăiesc în Peninsula Iberică!

Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe prezintă câteva fotografii și documente diplomatice de epocă privind evenimentul încoronării Regelui Juan Carlos I al Spaniei din 22 noiembrie 1975 și o scurtă prezentare a Familiei Regale spaniole, reflectată în documente diplomatice românești. Lectură plăcută!


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.