Deși multe persoane încă mai cred că somnul reflectă o lipsă totală de activitate, de fapt creierul și organismul nostru “lucrează” intens în timp ce dormim. Prin somn, organismul se reface după activitatea din ziua anterioară și se pregătește pentru ziua ce va urma. Concret, în timp ce dormim, organismul rezolvă numeroase sarcini, astfel încât să ne trezim încărcați de energie.

Iată 10 lucruri mai puțin cunoscute despre activitatea organismului tău în timp ce dormi:

1. Nu dormi profund pe parcursul întregii nopți

Somnul cuprinde mai multe etape, non-REM și REM, care formează ciclurile de somn. Prin urmare, atunci când încerci să adormi, când treci din starea de veghe în cea de somn, ai un somn foarte ușor și orice zgomot, oricât de mic, te poate trezi. Treptat, pe măsură ce parcurgi fiecare etapă, somnul devine tot mai profund. Din cele trei stadii ale somnului non-REM, stadiul 3 este cel mai profund, după care pătrunzi în somnul REM, etapa în care se formează visele. În total, pe durata nopții, parcurgi 4-5 cicluri complete de somn.

Pe măsură ce noaptea înaintează, petreci tot mai puțin timp în stadiul 3 de somn profund și din ce în ce mai mult timp în somnul REM, ceea ce explică de ce te trezești frecvent în mijlocul unui vis cu totul bizar. Cel puțin așa susține dr. Sigrid C. Veasey, medic neurolog și profesor în medicină la Centrul de somn și neurobiologie circadiană din cadrul Universității Pennsylvania din statul american Philadelphia.

Deocamdată, nu se știe exact de ce durata somnului REM crește pe parcursul nopții. O posibilă explicație ar fi că în acest fel organismul se pregătește pentru trezire, explică dr. Daniel A. Barone de la Centrul pentru medicina somnului din cadrul Weill Cornell Medical College din New York, citat de reginamaria.ro.

2. În timpul somnului, creierul elimină toxinele acumulate în starea de veghe

Creierul este foarte activ pe tot parcursul nopții, mai ales în timpul somnului REM, când este aproape la fel de activ ca în perioada în care suntem treji. Un studiu din 2013, efectuat pe șoareci, a descoperit că sistemele de eliminare a toxinelor din creier sunt mai active în timpul somnului. În acest fel, se elimină efectele secundare pe care aceste toxine le pot avea asupra sănătății mintale, cum ar fi favorizarea instalării bolii Alzheimer.

De asemenea, în timpul somnului, creierul creează noi căi pentru a transforma lucrurile pe care le-ai învățat în timpul zilei în amintiri. „Creierul procesează informațiile acumulate pe parcursul zilei, le filtrează și le îndepărtează pe acelea de care nu avem nevoie”, susține dr. Daniel A. Barone.

3. Ritmul cardiac și respirația devin mai lente

Numeroase procese fiziologice încep să încetinească ritmul normal de funcționare. Astfel, scade numărul de respirații pe minut, iar inima începe să bată mai încet. Până și mușchii și organele interne se relaxează. „Sistemul digestiv se liniștește și el pe parcursul nopții, iar ficatul își oprește activitatea de detoxifiere a sângelui și trece la sintetizarea și stocarea proteinelor și substanțelor nutritive”, explică dr. Sigrid C. Veasey.

4. Tensiunea arterială scade semnificativ

Acea stare de relaxare totală a organismului din timpul somnului duce la scăderea tensiunii arteriale pe timpul nopții, susțin experții americani. Această scădere a tensiunii arteriale poate fi de 5 și 7 mmHg într-o noapte în care ai parte de un somn bun și odihnitor, de minimum 7-9 ore pe noapte.

5. Temperatura corpului scade

Auzi adesea că pentru un somn odihnitor este recomandat să menții o temperatura scăzută în dormitor, care să nu depășească 19 grade Celsius. Această recomandare este una foarte importantă, deoarece temperatura din cameră imită de fapt ceea ce se întâmplă în mod natural cu temperatura corpului tău. În timpul somnului, temperatura corpului scade puțin și, scăzând temperatura camerei înainte de culcare vei adormi mult mai ușor. Conform experților în somnologie, în timpul somnului REM, temperatura corpului poate să scadă cu aproximativ 2 grade Celsius.

6. Mușchii paralizează în timpul somnului

În timpul somnului REM, nu-ți poți mișca mușchii. Excepție fac mușchii de la nivelul ochilor – de aici și numele acestui tip de somn: somnul cu mișcări rapide ale ochilor (somnul REM – rapid eye movement sleep).

Paralizia musculară în timpul somnului REM reprezintă modul în care organismul te împiedică să te rănești sau să lovești involuntar persoana de lângă tine. Majoritatea viselor sunt alerte, implică diverse activități potențial violente, iar în lipsa acestei capacități importante a organismului de a paraliza mușchii, te-ai putea răni serios. Această stare de paralizie musculară este temporară și poate dura până la 20 de minute.

7. Organismul secretă hormonul de creștere

Chiar dacă ai depășit de mult perioada de creștere fizică și nu ai cum să devii mai înalt, procesul de creștere nu se oprește niciodată. De exemplu, după un antrenament la sala de forță, crește masa musculară; un alt exemplu este când celulele se regenerează în timpul somnului pentru a te ajuta să te vindeci mai ușor după ce te-ai tăiat la deget.

În timpul somnului non-REM, organismul produce hormoni de creștere de care ai nevoie pe tot parcursul vieții, nu doar în timpul perioadelor de dezvoltare fizică, explică dr. Veasey.

8. Se reglează hormonii responsabili de senzația de foame

Cei mai mulți oameni simt nevoia de a consuma alimente cu un conținut caloric mai mare după o noapte albă sau în care au dormit foarte puțin. Iată de ce deprivarea de somn poate conduce, în timp, la creșterea în greutate. Cercetătorii cred că lipsa somnului deregleză hormonii responsabili de senzația de foame – leptina și grelina.

9. Poți merge sau vorbi în timpul somnului

În timpul somnului pot apărea diferite comportamente atipice – poți purta conversații complexe sau poți merge prin casă (somnambulism). Aceste comportamente sunt cunoscute sub numele de parasomnie și, de cele mai multe ori, sunt inofensive. De obicei, se produc în timpul stadiului 3 de somn non-REM, când dormi profund și te trezești cu dificultate.

10. Apar des spasme spontane

Cu siguranță te-ai trezit cel puțin o dată speriat, având impresia că pici în gol, fără să știi care este cauza. Acest comportament nu se încadrează la parasomnie, ci este un spasm hipnic, adică o contracție involuntară a mușchilor. De obicei, nu percepi aceste contracții și nici nu trebuie să te îngrijorezi daca te trezești din cauza lor. Aceste spasme sunt perfect normale și sunt o caracteristică a stadiului 1 de somn non-REM.

 

---