La 10 octombrie 2013, Torbjørn „Thor” Pedersen și-a lăsat în urmă slujba, iubita și familia în Danemarca pentru a porni într-o călătorie de neuitat. Scopul său? Să viziteze fiecare țară din lume fără să zboare.

Pedersen și-a stabilit câteva reguli. Să petreacă cel puțin 24 de ore în fiecare țară și să nu se întoarcă acasă până nu termină lista. De asemenea, să facă tot posibilul pentru a menține costurile la un nivel scăzut și a trăi cu un buget de aproximativ 20 de dolari pe zi.

La 24 mai 2023 și-a atins obiectivul. După aproape zece ani de călătorii, Pedersen a vizitat cu succes cea de-a 203-a și ultima sa țară, Maldive, și a început mult-așteptata călătorie de întoarcere în Danemarca.

Ar fi fost mai ușor să zboare, desigur, dar Pedersen a vrut să închidă cercul proiectului.

„Există un sentiment istoric al întoarcerii acasă cu vaporul – oamenii îl pot vedea la orizont și pot sta și saluta când cobor pe pasarelă”, a declarat Pedersen, care a călătorit în calitate de ambasador al bunăvoinței pentru Crucea Roșie daneză, pentru CNN Travel. „Și asta pare a fi o modalitate potrivită de a finaliza proiectul”.

După ce a sărbătorit în Maldive, bărbatul în vârstă de 44 de ani s-a întors în Malaezia via Sri Lanka pentru a se îmbarca pe masivul MV Milan Maersk – o navă de containere lungă cât 3,6 terenuri de fotbal – pentru călătoria de 33 de zile spre casă.

„În cabina mea, mă uitam pe hubloul din Malaezia și mi-am dat seama că, în fiecare zi, priveliștea se va schimba treptat până când, în cele din urmă, va deveni Danemarca”, spune Pedersen. „Chiar dacă mi-aș fi rupt piciorul în acel moment, aș fi ajuns acasă. Nu mai existau șerpi, câini sălbatici, malarie sau vize de asigurat – trebuia doar să evit să cad peste bord!”.

O întoarcere emoționantă

Pe 26 iulie, Pedersen a coborât pe pasarela din portul Aarhus, pe coasta de est a Danemarcei, unde aproximativ 150 de persoane îl așteptau pentru a sărbători.

Printre cei care îl aclamau se aflau soția sa (Pedersen și-a cerut iubita de soție pe vârful Muntelui Kenya în 2016 și cei doi s-au căsătorit în 2021), tatăl, frații, prietenii, partenerii de proiect și mulți susținători care i-au urmărit blogul, Once Upon a Saga, și canalele de socializare.

Zece ani de călătorie

Înainte de a porni la drum în 2013, Pedersen a lucrat în domeniul transportului maritim și al logisticii, ceea ce s-a dovedit a fi o expertiză neprețuită pentru planificarea traseului complex și pentru adaptarea pe drum.

De fapt, nu s-a abătut prea mult de la planul său inițial, în afară de câteva surprize. De exemplu, a trecut cu vederea Guineea Ecuatorială, una dintre cele mai greu accesibile țări din lume. După patru luni și multe încercări eșuate, Pedersen a obținut în cele din urmă o viză. Chiar dacă frontierele terestre erau închise la acea vreme, el a reușit să treacă datorită unei întâlniri întâmplătoare cu un străin care lucra în Guineea Ecuatorială și care s-a oferit să-l ducă cu mașina.

Mai târziu, Pedersen a crezut că ar putea obține o viză chineză la granița cu Mongolia și apoi să călătorească în Pakistan. Însă, din cauza timpului lung de procesare, a trebuit să parcurgă aproape 7.500 de mile înapoi prin mai multe țări pentru a ajunge în Pakistan înainte ca viza să îi expire.

În tot acest timp, timpul a început să se adune. Inițial, el anticipase că va avea nevoie de patru ani pentru a ajunge în 203 țări (ONU recunoaște 195 de state suverane, dar Pedersen a inclus și statele recunoscute parțial), dar lumea avea alte planuri.

În timpul anilor petrecuți pe drum, Pedersen a îndurat întârzieri de luni de zile la obținerea vizelor în locuri precum Siria, Iran, Nauru și Angola.

De asemenea, a depășit o criză severă de malarie cerebrală în Ghana, a supraviețuit unei furtuni intense de patru zile în timp ce traversa Atlanticul din Islanda până în Canada, a navigat prin granițe terestre închise în zone de conflict și a trebuit să reprogrameze multe plecări din cauza unor nave avariate sau a birocrației istovitoare.

Cea mai semnificativă întârziere a fost pandemia COVID-19.

La începutul anului 2020, neînfricatul călător s-a trezit brusc blocat în Hong Kong timp de doi ani, cu doar nouă țări rămase.

Pedersen și-a păstrat sănătatea mintală gătind cina cu prietenii, făcând drumeții pe numeroasele trasee din oraș, lucrând cu Crucea Roșie, ținând discursuri motivaționale și lucrând la Biserica Marinarilor Danezi.

După ce a obținut o viză de angajare și rezidență în Hong Kong, Pedersen s-a căsătorit cu logodnica sa, Le, care se afla în Danemarca, prin intermediul unui serviciu de nunți virtuale cu sediul în SUA.

Nu a fost modul în care cuplul și-a imaginat ziua cea mare, dar decizia i-a permis lui Le să devină rezident și să îl viziteze pe Pedersen (la acea vreme, Hong Kong-ul interzicea călătorii străini).

Călătorind cu un scop

De la început până la sfârșit, Pedersen a adunat câteva statistici incredibile în timpul călătoriilor sale: 3.576 de zile, 37 de nave container, 158 de trenuri, 351 de autobuze, 219 taxiuri, 33 de bărci și 43 de ricșe.

A străbătut 223.000 de mile, adică echivalentul a nouă călătorii în jurul Pământului – și asta fără a include lunga călătorie spre casă.

Dar nu este vorba despre cifre, spune Pedersen.

Este vorba despre a sărbători bunătatea oamenilor și de a împărtăși o perspectivă pozitivă asupra lumii.

Pedersen spune că a întâlnit oameni calzi, prietenoși și serviabili în întreaga lume, mulți dintre ei oferindu-i ceai, mese, prezentări, sprijin pentru traducere sau pur și simplu oferindu-i indicații.

Ce urmează?

Pentru început, așteaptă cu nerăbdare să petreacă mai mult timp cu soția sa și să întemeieze o familie împreună.

„Avem o mulțime de lucruri de sărbătorit. În timp ce eu călătoream, ea a realizat atât de multe lucruri – a terminat facultatea de medicină, și-a terminat doctoratul, a început să lucreze la o companie farmaceutică, a fost promovată, a terminat două [triatlonuri] Ironman complete… este o superfemeie.”

În timp ce se lansează într-un nou capitol, Pedersen lucrează, de asemenea, cu cineastul canadian Mike Douglas pentru a încheia „The Impossible Journey”, un documentar despre proiect, și intenționează să scrie o carte despre această călătorie.

Privind în viitor, el speră să își canalizeze experiențele în discursuri – o abilitate pe care și-a perfecționat-o în ultimii 10 ani.

„Mi-am dat seama că nu mă simțeam confortabil să urc pe scenă atunci când am plecat de acasă. Dar acum, pot să urc pe o scenă în fața a 300 de oameni zâmbind”, spune el.

„Călătoria m-a ajutat să-mi identific punctele mele forte – iar implicarea cu oamenii este unul dintre ele. Sper ca, prin intermediul discursurilor, să pot trăi din faptul că îi fac pe oameni să râdă, să învețe și să îi inspir să nu renunțe niciodată.”

Povestea completă, AICI

Sursa foto: Once Upon a Saga

---