16 mai 2021, 23:37

Arhitectul Catedralei Mântuirii Neamului, Constantin Amâiei, spune tot ce ai vrea să știi despre ce și cum va fi ”biserica bisericilor”

La zi de mare sărbătoare, Învierea Domnului Nostru Iisus Cristos, Lucian Mîndruță l-a invitat la emisiunea ”Ediția de dimineață” de la Digi 24 pe arhitectul Constantin Amâiei. El este omul care a proiectat două dintre cele mai impozante catedrale din România, Catedrala Mântuirii Neamului din București și Catedrala Înălțării Domnului din Bacău. De aceea unii îl consideră ”arhitectul lui Dumnezeu”.

Proiectul Catedralei Mântuirii Neamului nu mai are nevoie de nicio prezentare, iar cel de-al doilea este un edificiu de notorietate la nivel regional.

Băcăuanul Constantin Amâiei este, să recunoaștem, autorul celui mai mare proiect din România post-revoluționară. Un proiect controversat, respins de mulți, așteptat de și mai mulți, care a pornit ca idee acum mai bine de 130 ani și a ajuns abia acum în practică.

Construcţia Catedralei este una atipică prin complexitate faţă de construcţiile obişnuite compuse din stâlpi şi planşee. Clădirea se remarcă şi prin dimensiunile cu totul neobişnuite pentru o biserică ortodoxă românească. Motivaţia demarării unui proiect de astfel de dimensiuni rezidă în necesitatea creării unei clădiri reprezentative pentru Biserica Ortodoxă Română.

Ca stil, s-a urmărit să fie unul apropiat de ceea ce este în mentalul colectiv o biserică, mărturisește arhitectul.

Pentru că ea reprezintă, de fapt, biserica bisericilor din România, și atunci nu puteam face un altfel de templu sau altfel de arhitectură decât a unei biserici. Multe elemente din arhitectura brâncovenească au fost preluate din arhitectura național-românească. A fost un fel de arhitectură reprezentativă pentru țara noastră. Noi am preluat stilul ăsta brâncovenesc și l-am reinterpretat într-o manieră mai actuală”, explică arhitectul în dialogul cu Lucian Mîndruță.

Duminică, de la 10:30, Constantin Amâiei dezvăluie detalii importante despre ceea ce va reprezenta Ansamblul Arhitectural al Catedralei Mântuirii Neamului. Căci catedrala a fost concepută ca parte a unui ansamblu arhitectural.

Biserica este în mijloc, are o piață pietonală foarte amplă, de circa un hectar jumătate în față, unde o să se desfășoare sărbătorile religioase mari.

A fost concepută să adune mii de oameni în fața catedralei, și e normal să fie așa. Toate catedralele au o piață în față, unde se adună mulți oameni. Piața asta este bordată de niște colonade laterale. Inițial, în cele patru colțuri erau proiectate patru clădiri apostolice, erau niște mici palate, în același stil în care este arhitectura catedralei, care completau incinta catedralei ca o mănăstire. Ideea unei incinte de mănăstire. S-a renunțat la două dintre ele.

Biserica mică din față nu mai rămâne. Aceea a fost un paraclis făcut temporar pentru organizarea de șantier, dar între timp au venit și oamenii acolo, au deschis-o și publicului.

Zidul din jur nu rămâne, se dărâmă tot și o să fie înlocuit cu o împrejmuire mult mai transparentă”, spune Amâiei.

Pentru decorarea exteriorului, s-a renunțat la pictură și a fost preluată ideea ocnițelor, din mozaic. Mozaic este și în interior, s-a renunțat la frescă.

Mozaicul Catedralei Naționale este cel mai amplu și complex ansamblu de acest fel realizat în România. La el lucrează 50 de oameni, care folosesc aproximativ 16 kg de mozaic pe metru pătrat. Icoanele nu sunt componente pur ornamentale, ci părți conlucrătoare și mijlocitoare aflate în slujba liturgică, care participă în mod negrăit la lucrarea adâncirii în credință, a înălțării ființei și a unirii în duh de jertfă cu Hristos, și prin El, cu Tatăl în Sfântul Duh, arată basilica.ro.

Mozaicul Catedralei Mântuirii Neamului are o suprafață de 3.000 de metri pătrați numai în altar.

Catapeteasma Catedralei Naționale este cea mai mare din lume: 23,8 pe 17,1 metri. Peste 4 milioane de tesere de mozaic, cântărind aproximativ 8 tone, au fost folosite până acum pentru partea din față, vizibilă dinspre naos, la care echipa a lucrat în 2018 nu mai puțin de 10 luni.

Teserele de mozaic sunt marca Orsoni Venezia 1888, au cea mai bogată cromatică și permit cele mai rafinate jocuri de lumină în funcție de momentul zilei și de situarea privitorului. La decorațiunile interioare se folosește piatră și marmură de Carrara, tot din Italia.

Materialele folosite asigură rezistență ridicată în timp, fără pierderea proprietăților estetice, și necesită costuri de întreținere foarte scăzute, putând fi curățate foarte ușor.

Dar mai multe despre Catedrală veți afla urmărind emisiunea realizată de Lucian Mîndruță, în colaborare cu site-ul editiadedimineata.ro, duminică de la 10:30, la Digi 24.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

  1. Miron

    3 mai

    Din nefericire, conceptia de arhitectura si mijloacele folosite se adreseaza tot omului de acum 130 de ani… desi risipa de material este caracteristica deceniului pe care il traversam. Cumva, pare ca clerul nu este interesat de latura etica a zidirii lor. Se puteau face multe mult mai ieftin fara stirbirea efectului scenografic, se putea face un concurs de solutii asa cum se promisese la inceput, s-ar fi putut scurtcircuita firmele de casa ale ierarhilor influenti. Nimic. Mesajul transmis pare a fi cel obisnuit: nu ne tineti socoteala, firul nostru direct cu Dumnezeu este atat de puternic incat ni se vor ierta si risipa, si fariseismul si tertipurile de imagine… noua Dumnezeu pur si simplu ne iarta promiscuitatea morala. Amin

    • Munteanul

      4 mai

      Din nefericire anual se cheltuie cu schimbarea gazonului de pe National Arena circa 5 milioane de euro. Si n-am vazut ‘liber-cugetatori’ legandu-se cu lanturi de stadion si urland din toti bojocii lozinca preferata: „vrem scoli si spitale, nu ..”

    • revelare

      5 mai

      Cumva tot idiot pt secolul 21 și chiar 22 ai rămas.

  2. alin

    4 mai

    De ce sunt cupolele aurite? Care este mesajul ce se vrea a fi transmuis de cupolele aurite?

  3. Sorescu Ovidiu

    4 mai

    Daca au trecut sarbatorile de Pasti , se pare ca Iuda continua sa traiasca printre noi.
    Grija pentru bani, mascheaza advaratele intentii . Daca dupa cheltuiala banilor dati de buna voie si nu fortat ramane ceva cu adevarat maret si se vede deja, asta nu conteaza. In schimb nu auzim nimic despre cheltuiele imense (si nevazute) la construirea autostrazilor, proiecte de spitale care desi constriute stau nefolosite (probabl ca sa nu se vada unde s-au dus banii). Aici „Iuda ” se face ca nu vede o problema, fiindca este tot banul public pierdut dar in favoare celor care fura si nu a celor care l-au dat de obligati de data asta.
    Eu zic sa ne mai gandim ce este cu adevarat necesar, in societate. O societate care devine unita in jurul credintei sau a idealurilo comune , sperie pe conducatori, caci isi vad zadarnicita speranta de „divide et impera” , tocmai acuma cand pandemia reusise sa le faca posibila reusita.

  4. nnm

    4 mai

    Este de inteles dorinta de a respecta canoanele in constructia catedralei, chiar ma bucur ca n-a fost acceptata una dintre variantele extravagante (de tipul celei din Varsovia), dar proiectul este unul foarte slab. Nici colonada, nici cupola nu sunt specifice arhitecturii romanesti, ci mai degraba o influenta renascentista inutila si tardiva. Pare ca arhitectul ar fi vrut sa se simta la Roma, nu la Bucuresti. Iar neconcordantele cu elementele tipice brancovenesti si neoromanesti sunt chiar deranjante. Paradoxal, proiectul propus de Augustin Ioan, castigatorul concursului initial, desi modern, era mult mai bine ancorat in traditia romaneasca.

  5. Kantor

    4 mai

    Impresionante detaliile de constructie, dar din pacate n-am vazut nicio referire la gradul de accesibilizare al catedralei pentru persoanele cu dizabilitati!? Daca exista aceste accesibilizari, ar trebui sa fie mentionate si descrise de catre dl. arhitect pentru ca persoanele cu probleme locomotorii si/sau nevazatoare sa stie in ce masura pot veni sa se roage in aceasta catredala.

  6. komentator

    4 mai

    Cu părere de rău dar macheta îmi pare a înfățișa mai curând palatul unui sultan decât un lăcaș ortodox.

  7. Alui

    4 mai

    Alb cu auriu. O imbecilitate totala de mahala! Cei mai mari cocalari isi expun “bogatia” invelindu-si masinile in folie aurie. Pantru asa ceva, respectivului “arhitect” i-ar trebui retrasa diploma! O rusine nationala! Asa se intampla cand nimeni nu are coloana vertebrala sa-i spuna unui troglodit ca acoperisul unei biserici nu trebuie sa arate ca un cazan de facut tuica!

  8. Alin

    5 mai

    Atâta tevatură cu Catedrala făcută de o generație fără idealuri, cea mai bogată generație din istoria României dar și cea mai meschină. Hippsterimea care a strigat jos catedrala e aia care se fâțâie prin Barcelona in city break, care n-a comentat la 1 miliard irosit pe stadioane, care n-a comentat că DNA-ul a uitat să ancheteze tunul Microsoft de 1 miliard, care nu vede că Schweighofer și alte 20 de firme germane rad constant pădurile țării. Numai Catedrala i-a stat in ochi, poate tocmai pentru ce reprezintă, implinirea proiectului României Mari, amânată un secol datorită războaielor și comunismului.

    Despre sloganul Vrem spitale, nu catedrale este o mostră clar de emoție oarbă lipsită de rațiune. Ministerul sănătății are buget de 6 MILIARDE de euro anual. In 10 ani asta e 60 de MILIARDE. Dacă pui 15 ani, punem incă vreo 20 de miliarde, că era mai mic in trecut.

    Păi să crezi că 100 de milioane primite de Catedrală ar fi rezolvat ce n-au făcut ăia cu 80 de MILIARDE arată lipsă de matematică și rațiune și sloganul nu e mai mult decât o camuflare ideală a mafiei spitalelor care au eșuat in misiunea lor…

    Una peste alta oamenii se vor bucura de un monument impozant in ciuda meschinăriilor ieftine. O să vină japonezii și americanii să vă laude Catedrala la final. Măreția ei va invinge heităreala.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.